Sari direct la conținut

Război în Ucraina, ziua 1113: Putin, vizită în Kursk / Kievul și Washingtonul așteaptă răspunsul Moscovei privind armistițiul / Trupele ucrainene, pe punctul de a pierde pozițiile greu câștigate în Kursk

Război în Ucraina, ziua 1113: Putin, vizită în Kursk / Kievul și Washingtonul așteaptă răspunsul Moscovei privind armistițiul / Trupele ucrainene, pe punctul de a pierde pozițiile greu câștigate în Kursk
În această fotografie, publicată de serviciul de presă al Ministerului rus al Apărării, pe 16 ianuarie 2025, un lansator rusesc de rachete multiple „Grad” trage în direcția pozițiilor ucrainene din regiunea Kursk din Rusia. Sursa foto: Russian Defense Ministry Press Service / AP / Profimedia

Ucraina a transmis că este gata să accepte imediat o suspendare a ostilităților timp de 30 de zile, adăugând că este pregătită pentru pace, anunțul venind după întâlnirea cu o delegație de înalți oficiali americani în Arabia Saudită. Statele Unite au spus că mingea este acum în terenul Rusiei și au anunțat că au reluat furnizarea de ajutoare militare și de informații către Kiev. Moscova nu a răspuns direct la propunerea unui armistițiu de 30 de zile, dar un important parlamentar rus a spus că orice acord va fi făcut în termenii Moscovei, iar purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe Maria Zaharova a transmis că „principalele știri vor veni de aici”.

Evenimentele de miercuri, ziua 1113 a războiului din Ucraina:

Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, a dat de înțeles miercuri că trupele sale se repliază în regiunea rusă Kursk, unde forțele Moscovei au revendicat câștiguri teritoriale rapide în ultimele zile.

„În situațiile cele mai dificile, prioritatea mea a fost și rămâne salvarea vieții soldaților ucraineni. În acest sens, unitățile forțelor de apărare, dacă este necesar, vor acționa spre poziții mai favorabile”, a scris el pe Facebook, folosind o formulă utilizată de obicei atât de partea rusă cât și de partea ucraineană pentru a indica o retragere. (AFP)

Un armistițiu de 30 de zile între Rusia și Ucraina ar putea fi finalizat în „câteva zile”, a declarat miercuri secretarul de stat american Marco Rubio.

„Iată cum am dori să arate lumea în câteva zile: Niciuna dintre părți nu mai trage una înspre cealaltă – nici rachete, nici bombe, nici gloanțe, nimic, nici artilerie”, a declarat Rubio pe aeroport, în Irlanda, când a fost întrebat despre eventualele discuții privind cedarea de teritoriu de către Ucraina.

„Luptele se opresc, iar (abia apoi) discuțiile încep”, a adăugat secretarul de stat al SUA. (Kyiv Independent)

Steve Witkoff, emisarul de încredere al preşedintelui american Donald Trump pentru cele mai delicate dosare internaţionale, se va deplasa la Moscova „în această săptămână”, a anunţat miercuri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, transmite AFP.

Europa are nevoie de o abordare unitară în ce privește producția de echipament militar, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, care a adăugat că vechiul continent nu-și permite să piardă timp cu o birocrație inutilă, informează Reuters.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ordonat miercuri armatei sale să „elibereze complet” regiunea rusă Kursk, unde trupele ruse au revendicat în ultimele zile victorii rapide împotriva forțelor ucrainene, informează AFP. Potrivit unor imagini difuzate de televiziunea de stat, președintele rus, îmbrăcat în uniformă militară, s-a întâlnit în Kursk cu șefului Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat miercuri speranța că Moscova va „răspunde constructiv” la propunerea SUA de încetare a focului pentru 30 de zile, propunere acceptată de Kiev.

„Considerăm că acceptarea de către Ucraina a (propunerii) de încetare a focului este pozitivă și importantă. Sperăm acum că Rusia va răspunde constructiv”, a declarat Erdogan în cursul unei conferințe de presă la Ankara cu premierul polonez Donald Tusk.

„Atitudinea Turciei față de acest război a fost foarte clară încă din prima zi. Nu mai vrem vărsare de sânge și vrem ca cei doi vecini ai noștri să încheie războiul cu o pace justă”, a adăugat el.

La rândul său, Donald Tusk a afirmat că speră ca Ankara să joace un rol important în promovarea păcii. „I-am făcut o propunere clară președintelui Erdogan: ca Turcia să-și asume cea mai mare responsabilitate posibilă în procesul de pace, în asigurarea stabilității și a securității în întreaga noastră regiune”, a insistat el.

Președintele turc a propus din nou ca țara sa să găzduiască posibile discuții de pace „dacă evenimentele recente aduc din nou Rusia și Ucraina la masa negocierilor”. (AFP)

Parlamentul European și-a exprimat miercuri regretul față de încercările de „șantajare” a Ucrainei pentru a se preda Rusiei și consideră că este „contraproductiv și periculos” ca Statele Unite să încerce să negocieze o încetare a focului cu Rusia excluzând Kievul și alte țări europene din acest proces.

Într-o rezoluție adoptată cu 442 de voturi pentru, 98 împotrivă și 126 abțineri, europarlamentarii subliniază că inițiativa administrației Trump are ca efect „împuternicirea” Rusia deoarece arată „că politicile agresive nu sunt pedepsite, ci recompensate”. (Agerpres)

Inflația din Rusia, alimentată de explozia cheltuielilor militare în contextul războiului din Ucraina, a depășit în februarie pragul de 10% în ritm anual, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, a anunțat miercuri Agenția națională pentru statistică Rosstat.

Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat miercuri că un armistițiu în Ucraina trebuie să ducă la un „acord de durată” care să protejeze suveranitatea țării și să îi garanteze menținerea unei „armate puternice”, scrie AFP.

„O încetare a focului trebuie să facă parte dintr-un proces de pace care să ducă la un acord de durată. Suveranitatea Ucrainei trebuie păstrată”, a declarat Olaf Scholz, după ce Ucraina a fost de acord cu o propunere a SUA pentru un armistițiu de 30 de zile cu Rusia.

La rândul ei, Moscova a afirmat că așteaptă să fie informată oficial de către Washington cu privire la această propunere, prezentată după mai bine de trei ani de război.

Scholz a avertizat în special împotriva oricărei demilitarizări a Ucrainei, un obiectiv urmărit de Rusia, potrivit acestuia.

„Acest lucru nu trebuie să se întâmple”, a insistat el. „Ucraina trebuie să aibă propria armată puternică, a cărei dimensiune nu este decisă de Rusia”, a adăugat Scholz, în timpul unei conferințe de presă la Berlin cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, potrivit Agerpres.

Cei doi au discutat despre planurile de reînarmare ale Europei și despre planul european de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru următorii patru ani pentru apărarea continentului și acordarea de ajutor Ucrainei.

Costa a susținut ideea Germaniei de a reforma regulile bugetare ale Uniunii Europene pentru a permite creșterea cheltuielilor militare.

Președintele Donald Trump a declarat miercuri că negociatorii americani se îndreaptă spre Rusia „chiar acum” pentru discuții privind o posibilă încetare a focului cu Ucraina, după ce Kievul a fost de acord cu un armistițiu de 30 de zile, informează AFP.

Moscova a adoptat o atitudine de relativă tăcere după apariția informațiilor că Ucraina a acceptat propunerea de încetare a focului, pentru 30 de zile, venită din partea SUA, în timpul negocierilor cu Washingtonul care au avut loc marți în Arabia Saudită, la Jeddah, scrie miercuri The Kyiv Independent.

Zelenski vrea „măsuri puternice” din partea SUA dacă Rusia nu acceptă armistițiul

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Kiev, că se așteaptă ca SUA să ia „măsuri puternice” împotriva Rusiei dacă Kremlinul respinge armistițiul de 30 de zile pe care Ucraina l-a acceptat deja la propunerea Washingtonului, informează agenția spaniolă de presă EFE.

„Măsuri puternice cu privire la partea rusă. Nu cunosc detalii deocamdată, dar vorbim despre sancțiuni și consolidarea Ucrainei”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean a adăugat că se așteaptă ca SUA să pună în aplicare sloganul prin care administrația Donald Trump își definește politica externă, „pace prin forță”, în cazul în care președintele rus Vladimir Putin nu acceptă armistițiul propus de Washington ca prim pas spre pace.

Întrebat despre probabilitatea intrării în vigoare a armistițiului de o lună acceptat de Ucraina, Zelenski a spus că depinde de Rusia în proporție de „100%” și dacă Putin este interesat de pace sau vrea să „continue să ucidă” oameni.

Ucraina nu are „încredere” în Rusia privind punerea în aplicare a armistițiului, a afirmat Zelenski, citat de AFP și Agerpres. „Am subliniat în mod repetat că niciunul dintre noi nu are încredere în ruși”, a declarat președintele ucrainean într-o conferință de presă.

De asemenea, liderul ucrainean a reafirmat că este gata să semneze acordul economic propus de SUA pentru recuperarea banilor investiți în sprijinirea Ucrainei și pentru finanțarea reconstrucției țării cu profiturile generate de exploatarea resurselor naturale ucrainene.

„Ucraina este pregătită să semneze acordul-cadru. Ca prim pas. Am spus întotdeauna acest lucru”, a mai afirmat el.

CNN: Armistițiul din Ucraina ar putea expune cacealmaua lui Putin

Kremlinul păstrează tăcerea în legătură cu propunerea SUA privind o încetare a focului de 30 de zile pe întreaga linie a frontului, dar întrucât Ucraina a acceptat acest armistiţiu, Moscova se află sub presiune pentru a decide dacă va accepta sau nu propunerile preşedintelui Donald Trump de a pune capăt războiului, chiar dacă temporar, comentează miercuri CNN într-o analiză.

Un grup de hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia pe care îi plătește cu criptomonede în schimbul distribuirii de propagandă anti-NATO la Bruxelles sau a colectării de adrese ale unor jurnaliști, potrivit unei investigații jurnalistice a postului public belgian VRT despre acești „agenți de unică folosință”, scriu EFE și Agerpres.

Bătălia pentru Donbas revine în prim-plan, în timp ce armata ucraineană se retrage din Kursk

Bătălia pentru controlul Donbasului a revenit în centrul atenției, odată cu retragerea trupelor ucrainene din provincia rusă de graniță Kursk, un trofeu pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sperat în zadar să-l folosească drept monedă de schimb în viitoare negocieri de pace cu Rusia, care este însă departe de a-și atinge obiectivele pe frontul din estul Ucrainei, în timp ce se vede pusă în fața unei propuneri americano-ucrainene de armistițiu care în final ar putea duce la încheierea războiului fără să fi realizat aceste obiective, scrie miercuri agenția spaniolă de presă EFE.

Incursiunea ucraineană în provincia rusă Kursk, lansată pe 6 august 2024, a fost prima invazie a teritoriului rus după al Doilea Război Mondial și singurul succes militar al Kievului în ultimele 18 luni de război, deși armata ucraineană nu a reușit să ajungă la centrala nucleară Kursk și nici să forțeze Rusia să disloce suficient de multe trupe din Donbas pentru a opri înaintarea rusă în această zonă din estul Ucrainei, notează Agerpres.

Ocupând inițial în Kursk un teritoriu de circa 1.300 de kilometri pătrați, armata ucraineană a pierdut treptat zone din acest teritoriu în urma contraatacurilor rusești, pierderile accelerându-se în ultimele zile.

Conform hărților de front ale portalului ucrainean de analiză militară DeepState, trupele ruse au recucerit inclusiv cea mai mare parte a orașului Sudja, o localitate mică, dar care era principala poziție ocupată de armata ucraineană în Kursk. Deși luptele continuă în această provincie rusă, însuși președintele ucrainean Volodimir Zelenski a admis miercuri indirect că trupele sale sunt în retragere acolo, afirmând că se acționează pentru salvarea vieților soldaților.

În acest timp, Rusia temporizează răspunsul față de propunerea unui armistițiu de 30 zile convenită marți de Ucraina și SUA. Această propunere îl pune pe președintele rus Vladimir Putin într-o situație dificilă, cu toate că aduce perspectiva negocierii unui acord de pace în acest interval de 30 de zile, armistițiu ce poate fi prelungit.

Pe de o parte, reluarea ajutorului militar american pentru Ucraina, acceptată de SUA concomitent cu această propunere de armistițiu, ar oferi armatei ucrainene un răgaz de a-și reface capacitățile diminuate. Pe de altă parte, deși este aproape să-și recupereze teritoriul pierdut în Kursk, Rusia este încă departe de a-și atinge obiectivele ofensivei pe frontul din estul și sud-estul Ucrainei, deși a continuat să câștige teren acolo.

Dintre cele patru provincii ucrainene pe care Rusia le-a anexat pe hârtie, numai Luhansk se află sub controlul aproape complet al armatei ruse – fără să fi reușit nici pe aceasta să o ocupe în totalitate -, în timp ce în celelalte trei, respectiv Donețk, Zaporojie și Herson, armata ucraineană controlează între o cincime și o treime din teritoriu, probabil chiar mai mult în provincia sudică Herson, din a cărei parte de nord armata rusă s-a retras în noiembrie 2022 dincolo de fluviul Nipru în timp ce era amenințată de o contraofensivă ucraineană majoră. Această contraofensivă a avut loc apoi în vara anului 2023 în celelalte trei provincii, dar s-a încheiat cu un eșec pentru armata ucraineană.

Rușii au înregistrat câștiguri semnificative în sudul și centrul Donbasului în 2024, dar anul acesta progresele teritoriale au fost destul de limitate. Obiectivul principal al ofensivei rusești, cucerirea orașului Pokrovsk – ce număra 60.000 de locuitori înainte de război – și a zăcămintelor sale de cărbune cocsificabil, nu a fost atins, în timp ce continuă luptele în apropiere. Armata ucraineană a pierdut numeroase localități la sud și la est de Pokrovsk, dar a reușit totuși să oprească pe acel sector de front înaintarea inamicului, a cărui tactică acum este de a încerca să înainteze ocolind orașul.

Tot pe frontul de est, armata rusă a reușit să ocupe avanpostul reprezentat de orașul Torețk, dar ucrainenii au contraatacat cu succes și au dejucat planurile ruse de a înainta spre Kostiantinivka. Acest oraș este un important nod logistic și care deschide calea spre Kramatorsk, principala redută ucraineană din întreaga regiune. Deși Ministerul rus al Apărării a revendicat miercuri ocuparea încă unui sat la 15 kilometri est de această redută, o problemă serioasă pentru armata rusă este faptul că ucrainenii încă reușesc să-și mențină pozițiile la Ceasov Iar, localitate la periferia orașului Bahmut, cucerit în mai 2023 de trupele ruse după o bătălie lungă și sângeroasă.

Kievul nu va recunoaște niciun teritoriu ucrainean ocupat ca parte a Rusiei în cadrul unui potențial viitor acord de pace cu Moscova, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un briefing de presă.

Un spion al serviciilor secrete ruse, care s-a dat drept refugiat belarus, a incendiat un mall din Varșovia și a filmat cu telefonul „actul de sabotaj”, acuză procurorii polonezi.

Trupele ucrainene care operează în regiunea rusă Kursk își continuă misiunile în pofida presiunilor intense din partea armatei ruse, a afirmat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unui briefing de presă.

Statele Unite vor impune noi sancțiuni Rusiei și partenerilor săi comerciali dacă președintele Vladimir Putin respinge armistițiul pe care administrația Donald Trump l-a convenit cu Ucraina, a declarat senatorul republican Lindsey Graham, unul din colaboratorii de lungă durată ai președintelui american.

Evenimentele care au loc în România sunt o caricatură a democraţiei, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, relatează Vedomosti.

Trupele ucrainene se aflau miercuri pe punctul de a pierde pozițiile greu câștigate în regiunea Kursk, pe măsură ce Rusia a revendicat noi progrese în teritoriu, iar bloggerii militari din ambele tabere au semnalat că forțele Kievului se retrag, scriu Reuters, The Moscow Times și Forbes.

Presa de stat de la Moscova a distribuit miercuri înregistrări video care par să surprindă momentul în care trupele ruse ridică steaguri în orașul Sudja din sud-vestul regiunii, principala bază a incursiunii ucrainene în zonă. Reuters a confirmat veridicitatea acestor clipuri.

Zelenski a salutat miercuri întâlnirea din Arabia Saudită dintre oficialii americani și ucraineni drept una constructivă și a declarat că o posibilă încetare a focului de 30 de zile cu Rusia ar putea fi folosită pentru a elabora un acord de pace mai amplu.

El a făcut această declarație în timpul unei conferințe la Kiev, unde a spus că Ucraina sprijină efortul SUA de a pune capăt cât mai curând posibil invaziei ruse și că reluarea ajutorului militar american și a schimbului de informații a fost una deosebit de pozitivă.

Rheinmetall, un beneficiar major al marelui impuls al Europei de a investi în apărare, a declarat miercuri că se așteaptă la o creștere semnificativă a vânzărilor în 2025 și că își va actualiza perspectivele pentru a lua în considerare evoluțiile recente din războiul din Ucraina.

„În Europa a început o eră a reînarmării care ne va cere mult tuturor. Cu toate acestea, ea ne aduce, de asemenea, la Rheinmetall perspective de creștere pentru anii următori pe care nu le-am mai experimentat până acum”, a spus directorul general Armin Papperger într-un comunicat de presă.

Acțiunile companiei au urcat cu 6,2% până de la prânz. Acțiunile Rheinmetall s-au apreciat de peste două ori în decurs de un an, ajungând la aproximativ 1.230 de euro.

Cel mai mare producător de muniție din Europa mizează pe o creștere a cheltuielilor din partea liderilor europeni care susțin Ucraina în conflictul cu Rusia, pe fondul ruperii politicii SUA față de regiune după învestirea președintelui Donald Trump. (Reuters)

SUA și Rusia discută astăzi despre armistițiu. Marco Rubio: „Cu toții așteptăm cu nerăbdare răspunsul Moscovei”.

Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că Statele Unite vor avea miercuri un contact cu Rusia cu privire la acordul încheiat cu Ucraina privind o încetare a focului de 30 de zile și pașii spre încheierea războiului din această țară.

Ucraina ar putea importa volume mari de gaze din SUA în acest an prin intermediul terminalelor din Germania, Grecia, Lituania și Polonia, a spus operatorul său de gaze deținut de stat, în condițiile în care se zbate să gestioneze impactul atacurilor rusești asupra infrastructurii sale.

Importurile americane de gaz în Ucraina au potențialul de a consolida parteneriatul economic cu Washingtonul, iar prezența gazului american în instalațiile de stocare ale Ucrainei ar putea descuraja atacurile rusești.

Dmytro Lyppa, șeful operatorului de gaze al Ucrainei, a declarat într-un interviu pentru Reuters că Ucraina ar putea importa cel puțin 4 miliarde de metri cubi de gaze între aprilie și octombrie.

Calculele Reuters bazate pe prețurile medii ale gazului arată că factura totală a importurilor ar fi de cel puțin 1 miliard de dolari.

Avans important obținut de ruși în Kursk. Tass publică imagini cu trupe care ajung în centrul orașului Sudja. De ce e importantă recuperarea regiunii.

Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri că trupele ruse au preluat controlul asupra altor cinci așezări din regiunea Kursk, ceea ce continuă avansul din ultimele zile, potrivit Meduza. De asemenea, agenția de stat rusă TASS a publicat imagini cu militari ruși care ar fi intrat în centrul localității Sudja, oraș cheie din regiunea Kursk.

Trupele ruse au cucerit satele Dniproenerhiia și Novomarkove din estul regiunii Donețk din Ucraina, a transmis miercuri agenția de știri de stat RIA, citând Ministerul Apărării de la Moscova.

Forțele ruse au lovit, de asemenea, o navă de transport care transporta muniție pentru forțele ucrainene, potrivit sursei citate.

Kremlinul temperează așteptările după propunerea de încetare a focului în Ucraina / Rusia este de fapt sceptică cu privire la armistițiul dorit de Washington și Kiev – Reuters.

În vrem ce Kremlinul a semnalat oficial că trebuie să analizeze mai întâi propunerea făcută de oficialii ucraineni și americani înainte de a oferi un răspuns, surse de la nivel înalt citate de Reuters au subliniat că deocamdată, acordul nu pare acceptabil pentru Vladimir Putin.

Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că va merge miercuri în Turcia pentru a discuta despre ultimele evoluții din Ucraina și despre modul în care Varșovia și Ankara pot contribui la asigurarea unei păci durabile în regiune.

„Vom vorbi despre rolul Poloniei, rolul Turciei, atunci când vine vorba de stabilizarea în regiune, atunci când vine vorba de evaluarea primei runde de discuții care s-a încheiat (…) în Arabia Saudită între Ucraina și Statele Unite”, a spus el.

Și „despre posibila implicare atât a Turciei, cât și a Poloniei, atunci când vine vorba de asigurarea unei păci durabile și a unui calm în regiune, inclusiv la frontiera ruso-ucraineană”, a adăugat Tusk. (Reuters)

Forțele ruse au recucerit cinci așezări deținute de trupele ucrainene în regiunea Kursk din vestul Rusiei, a afirmat miercuri Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit Reuters.

Unul dintre satele recucerite, Kazach’ya Loknya, se află chiar la nord de Sudzha, pe care forțele ruse au luat-o cu asalt încă de la sfârșitul săptămânii, încercând să expulzeze forțele ucrainene care ocupă o parte din Kursk din august anul trecut.

Textul integral al declarației SUA-Ucraina de la Jeddah oferă indicii importante / Ce prevede mai exact acordul care propune încetarea focului în războiul cu Rusia.

Declarația include o referire la curajul poporului ucrainean, dar și mulțumiri pentru Donald Trump în primul rând, apoi pentru Congresul SUA și poporul american – așa cum i s-a cerut lui Zelenski în timpul disputei din Biroul Oval.

Serghei Lavrov: Moscova nu va accepta o pace care să pună vieţi în pericol.

Moscova va evita compromisurile care pun în pericol vieţile omenești, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, întrebat despre acordul de pace convenit marţi între SUA şi Ucraina.

Cancelarul german Olaf Scholz a calificat miercuri propunerea Washingtonului pentru o încetare a focului de 30 de zile în războiul din Ucraina drept „un pas important și corect” către o pace justă pentru Kiev.

„Ideea unei încetări a focului de 30 de zile este un pas important și corect către o pace justă pentru Ucraina. Suntem alături de Ucraina și Statele Unite și salutăm propunerile de la Jeddah. Acum depinde de Putin”, a scris Scholz pe rețeaua X.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat și el, după ce s-a întâlnit miercuri cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, că „suntem mulțumiți cu aceste noi propuneri și idei pentru oprirea agresiunii ruse contra Ucrainei. (Reuters)

Un atac rusesc cu rachete asupra orașului Krivoi Rog din centrul Ucrainei a ucis o femeie de 47 de ani și a rănit cel puțin alte cinci persoane, a declarat miercuri guvernatorul regiunii Dnipopetrovsk, Serhii Lysak.

Atacul a lovit, de asemenea, o instalație de infrastructură și a provocat un incendiu, a adăugat el într-un mesaj Telegram.

Oficialul local Oleksandr Vilkul a raportat pagube la instalațiile civile, întreprinderi și blocuri de locuit, afirmând că serviciile municipale lucrează pentru a furniza materiale de reparații locuitorilor din Krivoi Rog.

Lysak a declarat că atacul de peste noapte asupra orașului Dnipro a rănit, de asemenea, o persoană și a deteriorat elemente de infrastructură, clădiri de companii și aproximativ 10 case de locuit, provocând incendii care au fost în mare parte stinse.

Lovitura rusească în Krivoi Rog. FOTO: DSNS Ucraina

Directorul Serviciului rus de Informații Externe (SVR), Serghei Narîșkin, a avut o conversație telefonică cu șeful CIA din SUA, John Ratcliffe, au relatat miercuri agențiile de presă ruse.

„La 11 martie 2025, a avut loc o conversație telefonică între directorul SVR, Serghei Narîșkin, și șeful CIA din SUA, John Ratcliffe”, potrivit unui comunicat de presă al SVR, citat de TASS.

Acesta a fost primul contact între cei doi oficiali de la venirea lui Donald Trump la putere în Statele Unite în ianuarie și unul dintre rarele contacte între serviciile de informații ruse și americane de după începutul ofensivei ruse în Ucraina.

„În timpul conversației, Narîșkin și Ratcliffe „au convenit asupra unor contacte regulate” între SVR și CIA „pentru a contribui la garantarea stabilității și securității internaționale, precum și la reducerea tensiunilor în relațiile dintre Moscova și Washington”, potrivit comunicatului.

Un influent deputat rus, a declarat, după propunerea de încetare a focului convenită între oficialii americani și ucraineni, că orice acord va fi făcut în termenii Moscovei, nu ai Washingtonului.

„Rusia avansează (în Ucraina) și, prin urmare, va fi diferit în ce privește Rusia”, a scris pe Telegram Konstantin Kosacev, președintele comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului rus.

„Orice acord – cu toată înțelegerea necesității unui compromis – va fi în condițiile noastre, nu în cele americane. Și aceasta nu este laudă, ci înțelegerea faptului că adevăratele acorduri încă se scriu acolo, pe front. Ceea ce ar trebui să înțeleagă și la Washington”, a afirmat Kosacev, potrivit Reuters.

CE ȘTIM despre acordul de încetare a focului pentru 30 de zile convenit de Ucraina și SUA / Americanii au reluat deja furnizarea de ajutor militar și informații / Mesajul transmis miercuri dimineață de ruși.

Ucraina a spus că va sprijini propunerea Washingtonului pentru o încetare a focului de 30 de zile în războiul cu Rusia, după discuții „de referință” în timpul cărora Statele Unite au fost de acord să reia ajutorul militar pentru Kiev și furnizarea de informații.

Sinteza celor mai recente evenimente:

––––

Informațiile de marți, ziua 1112 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici

INTERVIURILE HotNews.ro