Lucia Varga, ministru delegat: Padurarii nu isi depun declaratii de avere si nu exista un control al averilor acestora
In perioada 1990-2012 s-au defrisat ilegal circa 400.000 de hectare de padure, potrivit datelor oficiale, iar potrivit ministrului delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, cifra este mult mai mare. Desi este vorba de zeci de mii de camioane cu lemn taiat ilegal care au circulat pe drumurile Romaniei, nimeni nu a observat, de unde devine clar ca furtul s-a facut cu acordul tacit al autoritatilor si al administratorilor padurilor. Interesant este ca padurarii nu sunt obligati sa isi depuna declaratiile de avere. Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura explica intr-un interviu acordat HotNews.ro de ce s-a petrecut jaful din padurile tarii si cum ar putea rezolva noul Cod Silvic aceasta problema.
Catiusa Ivanov: Ce suprafata de padure a fost defrisata in ultimii 20 de ani pentru ca se vehiculeaza mai multe cifre?
Lucia Varga: Vorbim despre defrisari legale si ilegale. Din pacate avem cifre ingrijoratoare. Ce putem spune este ca din 1990 pana in 2011 au fost defrisate aproximativ 400 de mii de hectare ilegal si putem spune ca suprafata este chiar mai mare pentru ca acestea sunt defrisarile constatate in urma unor actiuni de verificare, in procesele verbale. Dar, este posibil sa avem mai mult de 400.000 de ha defrisate.
CI: Green Peace spune ca se defriseaza circa 3 ha de padure pe ora.
LV: Este o estimare a dumnealor. Eu nu va pot spune daca este reala sau nu. Eu din pacate va pot spune ca se defriseaza ilegal si trebuie sa luam masuri ca acest lucru sa nu se mai intample.
CI: Care sunt cele mai afectate zone de defrisarile ilegale?
LV: Sunt zonele Arges, Alba, Maramures, Suceava, putem vorbi de probleme mari si in Giurgiu, Dolj, unde suprafata impadurita este sub 10% si orice taiere ilegala inseamna un risc pentru cetatenii din zona respectiva pentru ca fenomenele meteorologice extreme, seceta, viscole, ii afecteaza din ce in ce mai mult pe cetateni pentru ca sunt din ce in ce mai prezente.
CI: Vinerea trecuta ne-ati prezentat un caz din judetul Arges unde au fost defrisate ilegal 900 de hectare de padure si 6000 de camioane de lemn taiat ilegal au trecut pe drumurile tarii fara ca nimeni sa observe. De aici putem trage concluzia ca furtul de lemn se face cu complicitatea autoritatilor. Ce masuri luati impotriva celor care defriseaza ilegal si a angajatilor statului care ii sustin?
LV: In Arges a fost realizat un control amplu, realizat de trei institutii: reprezentantii de la Departamentul de Ape, Paduri si Piscicultura din cadrul ministerului, Politia Economica si procuratura Arges. La aceste controale din partea ministerului au participat si angajati din teritoriu, dar nu din Ploiesti care are competente in zona Argesului ci de la Inspectoratele silvice Brasov si Cluj. Practic am facut controale incrucisate. Aceste controale cu mai multe institutii si-au dovedit eficienta, dovada este acest caz de la Arges, si vom continua aceste controale. Insa, ramane un mister si pentru mine cum s-au putut transporta 6.000 de camioane de lemn fara sa vada nimeni in ultimii 4 ani acest jaf.
CI: Se stie in popor ca cine este padurar traieste bine. Averile padurarilor si ale angajatilor ocoalelor silvice sunt verificate in acest moment? Stiu ca salariile sunt destul de mici si este greu ca muncind cinstit sa ai vila si cateva masini.
LV: Aici sunt doua categorii de angajati. Cei de la Inspectoratele Silvice care sunt functionari publici si care isi declara averile si aici nu mai putem face absolut nimic decat sa ii urmarim si sa vedem in ce masura ei isi fac meseria si cei care nu isi fac meseria si sunt parte cu hotii de lemne, trebuie sa plece din sistem. O alta parte sunt angajatii Regiei, padurarii din Romsilva, care sunt ca angajatii oricarei regii si nu isi depun declaratiile de avere si nu exista un control al averilor. Pe acestia vrem sa ii profesionalizam si sa ii responsabilizam. Nu trebuie neaparat sa isi declare averea. Trebuie sa fie un om cinstit, un om corect, care iubeste padurea si o respecta si in cazul in care are alte preocupari decat cele de a pazi padurea isi va pierde dreptul de a profesa aceasta meserie. Asta este preocuparea noastra.
CI: Cred ca este mult mai usor sa ii prinzi daca fura cu declaratiile de avere fiindca averea reflecta cati bani castigi, legal sau ilegal.
LV: Stiti, exista acea vorba in popor, sa nu ii dai salariu mare ci numai sa-l lasi sa lucreze in padure. Se schimba radical legea si nu va mai intra in padure cel care permite furtul. Si cu siguranta daca punem aceasta prevedere legala, se vor gandi de doua ori atunci cand vor fi tentati sa accepte furtul.
CI: Pentru ca vorbeati de modificarea legii, stiu ca acum lucrati la modificare Codului Silvic. Ce modificari intentionati sa faceti?
LV: Codul Silvic este acum in dezbatere parlamentara. Se afla la Senat. Prevede patru modificari majore. In primul rand interzicerea vanzarii lemnului pe picior. Lemnul va fi vandut masurat din rampe si depozite si nu estimat asa cum se intampla pana acum. Aceasta prevedere insemna ca lemnul nu mai poate fi pus pe piata daca nu are documente legale si daca nu este masurat bob cu bob. Limiteaza taierile ilegale si vanzarea la negru. In cantitatea aceea estimata intra si lemn la negru. A doua modificare esentiala este asigurarea pazei padurii in mod gratuit pentru proprietarii care detin suprafete de pana la 30 de hectare. Aceasta paza va fi asigurata de catre personalul Romsilva si platita de la bugetul de stat. A treia modificare esentiala este cea referitoare la introducerea autorizatiilor de practica. Personalul silvic va detine autorizatie de practica. In cazul in care va incalca legea si va permite taieri ilegale isi pierde aceasta autorizatie si practic isi pierde dreptul de a mai profesa meseria de silvicultor. Este o masura administrativa. Ii putem da afara pe de o parte pe cei care fura si ii responsabilizam pe ceilalti pentru ca vor fi mult mai atenti in aplicarea legii. A patra modificare esentiala este introducerea dreptului de preemtiune la vanzarea masei lemnoase catre operatorii din industria mobilei. Vrem sa incurajam prelucrarea lemnului in tara si sa descurajam exportul de materii prime bustean si cherestea. Si atunci dam acest drept de preemtiune, la acelasi pret, pentru operatorii in industria mobilei.
CI: Cam cat la suta din lemn exploatat pleaca la export si cat ramane in tara?
LV: Nu stiu sa va spun acum. Exista date statistice. Vi le putem pune la dispozitie. In ultimii ani, din pacate, exportul de materie prima a crescut. Noi suntem o tara care isi exporta lemnul si prelucram mai putin lemn in tara fata de anii 2000.
CI: Lemnul se vinde la un pret corect sau mai mic?
LV: Din cauza defrisarilor ilegale si lemnului vandut la negru, pretul a fost oarecum afectat de aceste taieri ilegale. Eu cred ca pretul se va stabiliza. Acum este o crestere a pretului lemnului. Noi facem si niste analize fiindca in fiecare an ministerul stabileste pretul mediu al lemnului pentru anul urmator pe baza datelor statistice pe anul viitor. Analizam si care este media pe Europa si vrem sa creem o piata corecta.
CI: Sa zicem ca eu acum ma duc in padure, tai doua camioane de lemne, fara nicio aprobare si ma duc sa le vand. Mi le cumpara cineva? Imi cere actele de provenienta a lemnului? Ce patesc pentru ca spuneti de o cantitate foarte mare de lemn defrisata si vanduta? Deci se poate cumpara lemn taiat ilegal.
LV: Pana acum lemnul era vandut pe picior, o cantitate estimata potrivita asa numitelor acte de punere in valoare si era exploatat de catre firmele de exploatare, ele facand si avizele de insotire a marfii, transportand lemnul si ducandu-l pana la consumatorul final. Facea un transport, daca nu l-a prins nimeni mai transporta inca o masina de lemn taiat ilegal din padurea de unde taia legal sau din zonele limitrofe acesteia, multe paduri nepazite. Am aprobat o Hotarare de Guvern care transpune Regulamentul 995/2010 privind trasabilitatea lemnului. Cel care exploateaza masa lemnoasa nu mai face si avizele de insotire a marfii. Avizele le vor face administratorii padurii, responsabilizandu-l si pe el si va fi si cel responsabil de punerea lemnului pe piata. Nu se va mai putea pune lemn pe piata fara sa ii demonstrezi provenienta legala.
CI: Si eu daca cumpar lemn taiat ilegal, fara acte de provenienta?
LV: Va prind si vi-l confisc. Asta va spun dupa lege. Ce s-a intamplat in Arges unde 6000 de camioane de lemn defrisat ilegal au trecut si nu a vazut nimeni, acest lucru este ingrijorator. Cei care cumpara lemn, producatorii de mobila, trebuie sa poata demonstra ca lemnul a fost cumparat legal si sa tina aceste documente timp de 5 ani. Aceasta Hotarare de Guvern va intra in aplicare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, undeva la sfarsitul lunii ianuarie. In acelasi timp speram ca va fi aprobat si Codul Silvic pentru ca ele sunt complementare. Odata cu punerea in practica a acestei hotarari vom avea si un instrument, asa numitul SUMAL, care sa faca urmarirea materialului lemnos, un sistem informatic care ne permite sa identificam transporturi si achizitii ilegale. Lemnul care intra trebuie sa si iasa. Mai mult, prin hotararea aceasta de Guvern, transportatorul care nu introduce in sistem datele, se instituie contraventii. Daca in 15 zile nu introduce datele in sistem sunt contraventii de la 5000 lei in plus. Daca in 45 de zile nu sunt introduse date in sistem, administratorul nu isi mai poate cumpara avize de insotire a marfii si risca sa nu mai poata lucra cu lemnul. Va fi un control mult mai strict.
CI: In padurile din aproprierea oraselor se defriseaza foarte mult ca sa se construiasca. Intr-un fel sau in altul, la fel de misterios, oamenii primesc autorizatii sa construiasca in padure. Codul Silvic chiar permite sa se construiasca pe 5% din bucata de padure pe care o detii. Asta a contribuit ca in Padurea Baneasa, Snagov sau Trivale din Pitesti si langa statiunile montane sa apara foarte multe constructii. Ce masuri luati in acest sens?
LV: Am introdus aceasta notiune de padure parc si vom veni in perioada urmatoare cu reglementari subsecvente astfel incat sa evitam constructiile de case in zonele de care imi spuneti si d-voastra. Noi am dori ca aceste paduri sa fie locuri de petrecere a timpului liber, dar nu dorim sa permitem agresarea padurii prin aceste constructii. Vom urmari atent acest fenomen pentru ca exista o presiune imobiliara asupra zonei respective.
- Citeste mai multe despre acest subiect:
INTERVIURILE HotNews.ro