Lungmetrajul ”Europolis”, în regia lui Cornel Gheorghită, a primit Mentiunea specială a Juriului la Montréal

”Europolis”, lungmetrajul de debut al regizorului Cornel Gheorghită, a primit Mentiunea specială a Juriului pentru lungmetraj de debut în cadrul festivalului international de la Montréal, ”Festival des Films du Monde”, festival international de categorie A ce s-a încheiat zilele trecute. Produs si regizat de Cornel Gheorghită, ”Europolis” este o co-productie România-Franta ce îi are în rolurile principale pe Adriana Trandafir si Áron Dimény.

Dupa proiectia de la Montreal, majoritatea discutiilor initiate de spectatori au fost despre magie, mit si obiceiurile precrestine în traditia românească, asa cum apar ele si în ”Europolis”. Regizorul a povestit spectatorilor despre traditiile ancestrale românesti, pe care adesea sunt construite horror-urile sau thriller-urile cinematografului de azi: “Foarte multi oameni, mai ales în satele izloate din Carpati, sau de la Dunăre, practică si astăzi obiceiuri precrestine. Nici biserica crestină, nici comunismul nu au reusit să împiedice practica acestor datini foarte vechi. Dacă ele se perpetuă si astăzi, după atâtea secole, cred că ele au o dimensiune profundă, metaistorică.”

”« Europolis » este un eastern balcanic – încântat de universul fantastic al prozei lui Mircea Eliade”, spune Cornel Gheorghită. În micul port al Sulinei soseşte o telegramă din Franţa: Luca, pe care toată lumea îl ştia îngropat de mai bine de 50 de ani în cimitirul de la marginea oraşului, tocmai a murit. Sora lui, Magdalena (interpretată de Adriana Trandafir), însoţită de fiul ei, Nae (jucat de Áron Dimény), trebuie să plece în Franţa pentru a lua în primire « moştenirea ». Ajunşi la celălalt capăt al continentului, pe malul Atlanticului, cei doi îl întâlnesc pe samanul Ata, prietenul cel bun a lui Luca, care le dezvăluie ultima dorintă a acestuia înainte să moară. Moartea lui Luca le marchează drumul de întoarcere mai mult decât Magdalena si Nae si-ar fi putut închipui. « În această tranzitie instabilă, sufletul întâlneste îngerii, vămile văzduhului, diavolii, îngerii păzitori”, spune regizorul.

„Filmul ne încântă cu o naratiune vizuală originală, în acelasi timp paradoxal clasică. El atinge o profundă umanitate conducând spectatorul cu subtilitate într-o lume magică, unică, proprie filmului „, declară Marie-Catherine Marchetti, membră a juriului, adaugând că Mentiunea specială a fost “creată” de juriu pentru a recompensa originalitatea acestui film umanist.

”Contrar « modei » de astăzi a cinematografului de autor, (hiper)realist, « Europolis » nu-si propune o imitare a realitătii, în nici un caz”, spune regizorul. ”Realitatea constituie doar un punct de plecare către o incursiune imaginativă a sufletului omenesc care, după sfârsitul vietii sale pe pământ, se-ndreaptă către Judecata de Apoi – asa cum o regăsim în traditia noastră”, adaugă el.

Sicriul în formă de măgar în care personajul Luca este adus din Franta a generat, la un moment dat, controversă în rândul spectatorilor. “În nordul României, la Săpânta, există un cimitir înscris în patrimoniul Unesco, unde un artist popular, Stan Ioan Pătras, a inscriptionat pe crucile din cimitir, cu umor si ironie, imagini si câteva cuvinte despre defunctul care zace în groapă. Sicriul din film este inspirat dintr-un obicei din Ghana ce a apărut prin anii 1950, unde un oarecare Ata Owoo a avut ideia să facă altfel de sicrie decât cele cu care suntem obisnuiti. Asa cum si artistul popular din Săpânta a făcut-o la noi pe cruci”, povesteste Cornel Gheorghita. Totodată, sicriul în formă de măgar a fost ales dintr-un motiv practic. “Narco-traficantii din America de Sud folosesc deseori termenul de « măgar » sau « asin » pentru a-i desemna pe cei care trec drogurile cu avionul ascunzând marfa în stomac, fie ei oameni, serpi sau alte animale. În film este vorba de transportul unei « comori ». Pe de altă parte, măgarul este un animal curat si eu aveam nevoie de un suflet în film, de un suflet curat. Desigur ne putem duce si cu gândul la măgărita lui Balaam, cea care « vede » îngerul înaintea stăpânului ei, înaintea omului. Este, cred, curătenia sufletului ce-i permite să vadă mesagerul Domnului, puritate sufletească ce accentuează simturile cunoasterii”, spune regizorul.

Juriul Zénith-ului pentru debut al celei de-a 34-a editii a festivalului a fost format din Christian Gaines (SUA), Marie-Catherine Marchetti (Franta) si Ivan Trujillo (Mexic). Alături de Mentiunea specială a Juriului pentru debut, acordată lui Cornel Gheorghită, Zenith-ul de Aur pentru lungmetraj de debut a fost acordat filmului ”Amore Liquido”, de Marco Luca Cattaneo (Italia). ”Contre-Mouvement”, de Andrey Stempkovsky (Rusia), a primit Zénith-ul de Argint, iar ”Le Sentiment De La Chair”, de Roberto Garzelli (Franta), pe cel de bronz.

Regizor, producător, scenarist, Cornel Gheorghită este, de 20 de ani, profesor la ESAV (Ecole Supérieure d’Audiovisuel – Universitatea Toulouse II), iar din 2001, la ESMA (Ecole Supérieure des Métiers Artistiques), în Toulouse. Printre filmele semnate de el până acum se numără documentarele ”Fanfaron Fanfaron”, ”Mascarade” si scurtmetrajele ”Epava”, ”Ziua începe noaptea”, ”Luna Pork”, ”Say Joe” etc.

”Europolis” a primit premiul HBO/TIFF 2005 pentru cel mai bun scenariu de lungmetraj, fiind si printre scenariile premiate în 2008, la Paris, la Festivalul European de Film Independent (ECU). Din distributie mai fac parte Elena Popa, Dorin Andone, Joseph Otteno, Petrică Nicolae, Adina Cartianu, Ionela Nedelea.

O co-producţie Gheorghită srl (România), Cinepay & TaraFilms (Franta) şi susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei, Eurimages, Societatea Română de Radiodifuziune, Région Midi-Pyrénées, Région Poitou-Charentes, Dépt. de la Charente Maritime, ESAV Toulouse (Franța), ”Europolis” porneste de la scenariul scris de Cornel Gheorghiţă, Adina Dulcu si Loïc Balarac, imaginea fiind semnată de Ovidiu Mărginean.

Filmul va intra în circuitul cinematografelor din ţară în noiembrie 2010.

​