Mai multe ONG-uri sustin ca Oficiul National pentru Jocuri de Noroc si-a luat rolul de cenzor al site-urilor web pe care utilizatorii romani le pot accesa

Mai multe asociatii si ONG-uri sustin ca se intampla un lucru foarte grav in internetul romanesc dupa ce Oficiul National pentru Jocuri de Noroc ar fi adoptat, fara dezbatere publica, o decizie prin care este instituita cenzura pe internet si se incalca viata privata prin alterarea confidentialitatii comunicatiilor electronice. Decizia se refera la legea 124/2015 in care se stipuleaza ca furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice […], sunt obligati sa respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restrictionarea accesului catre site-urile de jocuri de noroc neautorizate in Romania, precum si cele referitoare la reclama si publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de catre un operator de jocuri de noroc nelicentiat in Romania.

Iata scrisoarea deschisa semnata de ActiveWatch, APADOR-CH, Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) si Fundatia Ceata.

O institutie administrativa (Oficiul National pentru Jocuri de Noroc, ONJN) si-a luat rolul de cenzor al site-urilor web pe care utilizatorii romani le pot accesa.

Pe 12 iunie 2015 fost promulgata Legea nr. 124/2015 care aduce modificari Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc. Articolul 10(7) stipuleaza: „[…] Furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice […], sunt obligati sa respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restrictionarea accesului catre site-urile de jocuri de noroc neautorizate in Romania, precum si cele referitoare la reclama si publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de catre un operator de jocuri de noroc nelicentiat in Romania”.

Pe 24 iunie 2015, ONJN a adoptat, fara dezbatere publica, o decizie, publicata pe site-ul institutiei de abia dupa o luna de la adoptare, care nu numai ca obliga furnizorii sa blocheze accesul la unele site-uri prin DNS ci si sa redirectioneze utilizatorii catre un site gazduit de STS (http://213.177.28.90/). La sfarsitul lui iulie 2015 ONJN deja a trimis o somatie in acest sens la adresa furnizorilor de Internet prin care ii obliga sa implementeze aceasta decizie.

ApTI impreuna cu alte 5 organizatii non-guvernamentale au avertizat de anul trecut ONJN ca masurile propuse incalca drepturile fundamentale, dar institutia respectiva a ignorat pur si simplu demersul nostru, inclusiv cererea de dezbatere publica inainte de adoptarea actului normativ. Astazi am trimis o noua cerere catre ONJN, sperand ca in ceasul al 12-lea decidentii din aceasta institutie vor intelege ca nu este vorba despre o simpla chestiune tehnica, ci despre o masura cu efecte nebanuite.

Ce inseamna decizia ONJN?

Furnizorii de servicii Internet vor fi obligati sa implementeze un sistem de filtrare a site-urilor, obligatoriu, pentru toti clientii lor. Acestia vor deveni practic cenzorii informatiei accesate de orice utilizator roman.

De asemenea, conform deciziei ONJN din 24.06.2015, aceasta inseamna si ca STS, cel putin, va putea colecta toate adresele IP ale utilizatorilor de Internet de pe teritoriul Romaniei care incerca sa acceseze acele site-uri.

Care sunt problemele?

1. Este instituita cenzura continutului pe Internet

2. Este incalcata viata privata prin alterarea confidentialitatii comunicatiei electronice

3. Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infractiune

4. Blocarea prin DNS creeaza o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatica

5. Masurile sunt tehnic inutile si pot fi usor depasite

1. Cenzura continutului pe Internet

Uniunea Europeana a inclus in directiva privind comunicatiile electronice obligatia pentru statele membre ca accesul la Internet sa nu poata fi blocat sau limitat in mod abuziv. Articolul 1 alin. (3a) din Directiva 2002/21/CE prevede in mod explicit ca „Masurile luate de statele membre cu privire la accesul utilizatorilor finali la serviciile si aplicatiile prin retele de comunicatii electronice sau cu privire la utilizarea acestor servicii si aplicatii de catre utilizatorii finali trebuie sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale persoanelor fizice, astfel cum sunt garantate de Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si principiile generale ale dreptului comunitar.”

Problema fundamentala este ca blocarea site-urilor web prin intermediul furnizorului de servicii Internet constituie o masura de cenzura a continutului online, masura ce ridica probleme serioase in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului in general si a dreptului la libera exprimare in particular.

Internetul si site-urile web sunt unanim recunoscute ca mijloace de comunicare in masa, astfel blocarea acestora in mod arbitrar risca sa contravina Constitutiei Romaniei Art. 30 aliniatul (2) ￢Cenzura de orice fel este interzisa￢ si aliniatul (4) ￢Nici o publicatie nu poate fi suprimata￢.

Faptul ca o autoritate administrativa, si nu o instanta de judecata poate sa decida, fara posibilitate de apelare, ca un anumit site nu trebuie sa fie accesata de catre utilizatori ridica probleme ale constitutionalitatii deciziei.

Din punct de vedere tehnic, sunt deja documentate cazuri la nivel mondial in care, in functie de metoda tehnica folosita, blocarea a dus la imposibilitatea accesului la site-uri 100% legale, dar gazduite pe acelasi IP, sau la blocarea unui site intreg (de ex. Wikipedia sau Instagram) pentru un singur continut discutabil.

Aceste aspecte sunt cu atat mai importante cu cat se doreste nu numai crearea unei liste negre cu societati neautorizate care va fi transmisa furnizorilor de Internet, dar si identificarea site-urilor care in cadrul unor activitati de marketing, reclama, publicitate sau alte activitati cu caracter promotional, ofera legaturi catre jocurile de noroc neautorizate in Romania. Aici exista un real pericol de aparitie a unor decizii arbitrare cauzate de interpretabilitatea acestei prevederi. O pagina de Facebook este un site? Un videoclip pe Youtube.com este promovare? Dar pe Trilulilu.ro? Daca Google.ro afiseaza rezultate care promoveaza site-uri de pariuri neautorizate va fi blocat? Dar Google.com?

Mai mult decat atat, implementarea unui astfel sistem de blocare a site-urilor de catre furnizorii de servicii Internet inseamna ca sunt create si puse in functiune o serie de instrumente de cenzura care pot fi extinse foarte usor la alte domenii. Odata acceptata blocarea Internetului si odata ce este pus la punct un sistem tehnic pentru implementarea acesteia, din ce in ce mai multi vor cere ca din ce in ce mai multe lucruri sa fie cenzurate.

De exemplu, sistemul de blocare a Internetului din Italia a fost creat, initial, tot pentru a impiedica accesul la jocuri de noroc online neautorizate. In ciuda acestor intentii initiale s-a ajuns la blocarea Internetului in multiple scopuri, de catre multiple agentii si cu si fara protectiile cerute de Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. De la o lista simpla in domeniul jocurilor neautorizate de noroc din 2006, s-a ajuns astazi la o lista complexa de site-uri care include si:

￢ peste 900 site-uri adaugate de politia italiana fara interventie judiciara

￢ site-uri care faciliteaza cumpararea de tigari din afara tarii

￢ un site impotriva mafiei (accadeinsicilia.net – in momentul de fata nu mai exista) care a fost considerat ca este o publicatie de presa neautorizata

￢ site-ul unei organizatii de protectie a consumatorilor (aduc.it) pentru defaimare

￢ un site de publicitate gratuita online (bakeca.it) pentru facilitarea prostitutiei

￢ un site pentru transferul de fisiere (thepiratebay.com)

￢ un site care contine informatii despre utilizarea steroizilor

￢ site-ul unei universitati coreene

￢ site-ul unei organizatii a homosexualilor.

Din pacate, Italia nu este singurul astfel de exemplu. Un alt astfel de exemplu este si Franta, care a urmat o traiectorie similara pornind tot de la blocarea site-urilor pentru jocuri de noroc online.

2. Incalcarea vietii private prin alterarea confidentialitatii comunicatiei electronice

Furnizorii de servicii Internet (ISP – Internet Service Provider) au obligatii de asigurare a confidentialitatii comunicatiilor electronice, pe care doar le intermediaza din punct de vedere tehnic.

O decizie de blocare si redirectare prin ISP a unui site intervine in comunicarea dintre utilizatorul de Internet si site-ul respectiv, si il retrimite, fara a-l anunta in prealabil, catre un alt site, in cazul nostru – unul operata de o institutie militarizata.

Prin aceasta actiune ISP-ul transmite STS toate datele de trafic care pot identifica un utilizator de Internet, incalcand Art. 4 din legea 506/2004 privind viata privata in sectorul comunicatiilor electronice, dar si legea 677/2001 prin transmiterea unor date personale (cum ar fi adresa IP) unor terti, fara informarea sau consimtamantul utilizatorului.

Respectand principiul ierarhiei actelor normative, un ordin al unei autoritati administrative nu poate incalca dispozitii imperative ale unei legi sau sa incalce drepturile fundamentale.

3. Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infractiune

Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infractiune conform Art. 361 din noul Cod penal. Incriminarea penala a unei astfel de fapte este impusa de faptul ca o astfel de activitate reprezinta in practica o alterare a functionarii corecte a sistemelor si retelelor informatice.

Or, decizia ONJN se pare ca ii obliga pe ISP sa desfasoare o activitate tipic infractionala, in conditiile unui cadru juridic nereglementat unitar. Daca orice alta persoana fizica sau juridica ar face exact aceleasi actiuni ca cele mandatate de ONJN, ar fi cu siguranta un infractor conform codului penal roman in vigoare.

Reamintim ca, respectand principiul ierarhiei actelor normative, un ordin al unei autoritati administrative nu poate incalca dispozitii imperative ale unei legi sau sa incalce drepturile fundamentale.

4. Blocarea prin DNS creeaza o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatica

Conform studiilor publicate de ICANN, principala autoritate care administreaza resursele Internetului, blocarea site-urilor si blocarea prin DNS, in special, impiedica implementarea unor mecanisme de securizare a DNS-ului (DNSSEC) care sunt esentiale pentru functionarea corecta a Internetului.

5. Masurile sunt tehnic inutile si pot fi usor depasite

Ca orice masura de cenzura a Internetului, masurile propuse de ONJN sunt tehnic inutile si pot fi usor depasite de orice utilizator de Internet care stie sa caute pe orice motor de cautare cuvinte ca: OpenDNS, alternative DNS, Google DNS, VPN, Tor sau altele.

In schimb masurile ONJN vor crea infrastructura de cenzura a continutului pe Internet care probabil va fi folosita si de altii pentru alte scopuri (vezi de ex. recentele masuri de blocare a continutului in Portugalia pentru presupuse incalcalcari ale drepturilor de autor).