#MediciBuni Dr. Cătălin Iacob, oncolog MedLife: „Este foarte greu să spui că un pacient oncologic e tratat doar de un singur medic bun. De fapt, în spate se află o întreagă echipă”

Pentru un pacient oncologic, diagnosticul corect și instituirea tratamentului cât mai devreme au o importanță crucială. Iar la ele se ajunge printr-o muncă de echipă. Pentru că, spune dr. Cătălin Iacob, medic primar radioterapie, medic specialist oncologie medicală în cadrul Spitalului de Oncologie MedLife Brașov, e foarte greu să mai spui că acest rezultat este doar al unui singur medic bun. Grija față de pacienți este rezultatul unei munci de echipă. Dar dincolo de specialiști, în tot acest parcurs, pacientul rămâne cel mai important decident în scenariul său. Asta deoarece, decizia de a urma un tratament sau altul îi aparține, în cele din urmă. Important este ca această decizie pe care o ia să fie una în cunoștință de cauză.

În ultima vreme, medicii oncologi au început să vorbească despre cancer ca despre o boală cronică. Noile metode de investigație medicală, apariția de noi molecule de tratament au permis nu doar supraviețuirea pacienților oncologici, dar și o calitate mai bună a vieții acestora. Dar pentru un diagnostic precis și un tratament bine condus e nevoie de conlucrarea medicilor de specialități diferite.

„În prezent, este foarte dificil să lucrezi singur. De fapt, este imposibil. Cine spune că lucrează singur, de fapt, nu lucrează. Este foarte greu să spui că un pacient oncologic e tratat de un singur medic bun. De fapt, în spate se află o întreagă echipă de medici bine pregătiți“, subliniază dr. Cătălin Iacob.

Explicațiile abordării multidisciplinare în medicină, dar mai ales când vine vorba de oncologie, sunt mai multe. Una dintre ele ține de explozia de informații medicale și de cercetări din domeniul oncologiei – un medic nu poate pur și simplu să acumuleze toate datele noi și să devină expert în toate domeniile cancerului. „Voi da un singur exemplu: atunci când am început eu – în anii 1990 – existau, cred, 30 de molecule de citostatice. Astăzi, sunt sute și apar în continuare. Și este foarte greu să le gestionezi, să o alegi pe cea mai bună. În imunologie, în anii ’90 apăreau 200 de articole pe an, acum, anul trecut, au apărut aproape 25.000. Revin la discuția despre echipă: sigur că, până la urmă, responsabilitatea revine medicului curant, cel care aplică tratamentul. Dar până se ajunge la acel tratament este o cale nu atât lungă, cât foarte stufoasă și de aceea colaborarea cu alți colegi este esențială, pentru a oferi pacientului cea mai bună îngrijire“.

Diagnosticul cât mai precis și tratamentul pacienților oncologici depind de luarea în considerare a tuturor datelor medicale. Iar asta fac echipele medicale, atât cele formale, cât și cele informale, care sunt foarte importante, punctează medicul.

Până când un caz ajunge să fie prezentat în Comisia oncologică au loc discuții în comisii informale, în precomisii, în care medicul oncolog se sfătuiește cu medicul hematolog, cu medicul specialist în imagistică, cu medicul anatomo-patolog. „Și, când mi s-a conturat cazul cât mai aproape de ceea ce cred eu că aș face, merg și-l propun în Comisie. Aceasta este formată din oncolog, radioterapeut, chirurg, anatomo-patolog, imagist, genetician, psiholog și așa mai departe. Iar ceea ce face Comisia este să emită o recomandare medicală care are la bază experiența fiecărui membru al ei. Experiență pe care trebuie să o susțină cu dovezi și argumente. Nu merge să spui: «eu așa aș face». Trebuie să spui și de ce, care sunt argumentele. Și ele sunt discutabile întotdeauna. Fiecare vine cu știința lui în luarea unei decizii. Până la urmă, recomandarea are un anumit grad de incertitudine, important este ca această marjă de incertitudine să fie cât mai mică.“

Diagnosticul cât mai precis atrage instituirea unui tratament cât mai aroape de ceea ce pacientul are nevoie.

Traseul pacientului oncologic

În România, în lipsa unor programe de screening în cancer, de cele mai multe ori, pacientul ajunge întâmplător la medicul oncolog. „Un pacient poate să meargă să se opereze de varice, iar în urma bilanțului preoperator poate ajunge să descopere o tumoare pulmonară. Apoi încep investigațiile: bronhoscopii, computer tomograf, profil de imunohistochimie. Toate aceste date ajung destul de repede la oncolog. Apoi, medicul oncolog conduce investigațiile pentru stabilirea diagnosticului. După care, cazul este prezentat în Comisia de care spuneam mai sus, constituită la nivelul instituției medicale”.

Dr. Iacob adaugă că, din aceste comisii fac parte atât medici tineri, cu mult entuziasm și cunoștințe proaspete, dar și cei cu mai multă experiență. Din aceste armonizări rezultă decizii foarte bune, spune medicul. „Din aceste comisii învață fiecare dintre noi. Învățăm din fiecare caz, chiar și din cele considerate foarte clare. Să vă mai dau un exemplu: am participat cu ani în urmă la deschiderea unei clinici de oncologie. Coordonatorul acestei clinici era și este cel mai bun specialist în prostată din țara noastră. Și acesta ne-a spus că toate cazurile care vor intra în clinică vor fi discutate în board-ul acesta oncologic. Și am întrebat: cum, vii tu și mă întrebi pe mine sau pe alt coleg dacă propunerea ta de a trata o prostată este corectă? La care dumnealui a răspuns: Da! Pentru că întotdeauna există eroarea umană. Poate că ești obosit și ai lăsat să-ți scape un detaliu care face diferența. Dar altcineva observa și schimba decizia de tratament. Deci, din acest motiv sunt foarte importante aceste discuții. De cele mai multe ori, pacientul nu știe ce se află în spatele unei recomandări medicale. Există multă muncă nevăzută. Pacientul știe că a fost operat de chirurg, dar fără anatomo-patolog, el nu ar putea face nimic, munca (lui) acestuia este foarte importantă”.

Pacientul are ultimul cuvânt

Discuțiile specialiștilor din comisia oncologică se materializează într-o recomandare medicală. Medicul oncolog care gestionează cazul îi explică pacientului în detaliu și pe înțelesul lui care sunt beneficiile, dar și riscurile terapiei. „Situațiile sunt complexe. Sunt pacienți care spun: eu nu vreau să mă operez. Cred că fiecare pacient are anumite fobii, anumite anxietăți pentru un anume tip de tratament. Unii spun: «Eu fac ce spuneți dumneavoastră, dar nu fac chimioterapie». Sau: «Accept acest lucru, dar nu-l accept pe celălalt». Sunt situații diverse. Și atunci discutăm, le explicăm. Dacă reușim să îi convingem, bine, dacă nu reușim, trecem la a doua opțiune de tratament – discutată și ea în comisie – explicându-i-se pacientului că rata de succes este mai scăzută. Iar noi trebuie să ne asigurăm că el a înțeles asta”.

După comisiile oncologice există boardurile tehnice ale fiecărei specialități în parte, adaugă dr. Iacob: „Eu primesc o recomandare de la Comisie ca pacientul să facă radioterapie. Apoi boardul tehnic de radioterapie în care discut cu colegii cum fac pentru a ținti tumora, fără să atac foarte tare organele din jur. Trebuie să fac un compromis uneori. Așadar, avem aceste comisii mari de indicații diagnostice și terapeutice, după care are loc, efectiv, implementarea. În spitalul nostru, am dezvoltat mecanisme de verificare, reverificare, triplă verificare independentă a planurilor, pentru a scădea la minimum riscul de eroare“.

Instituirea tratamentului corect poate, uneori, să necesite mai mult timp

Cât privește pacienții, din ce în ce mai mulți – mai ales tinerii – devin conștienți de importanța depistării precoce a bolii canceroase. „România este singura țară din Europa care nu are screening pentru cancerul bronhopulmonar. Până și Bulgaria și Albania au, chiar dacă la nivel minimal. Tinerii află din social media ce ar trebui să facă. Eu, ca oncolog, atunci când pacientul ajunge la mine în cabinet, le dau și aparținătorilor sfaturi pentru sănătatea lor. Pentru că, în oncologie, componenta genetică este foarte puternică. Iar ratele de succes în terapia împotriva cancerului sunt cu atât mai mari, cu cât îl diagnostichezi mai precoce. Iar acest lucru este valabil pentru toate cancerele“.

De multe ori, mai spune medicul, pacienții diagnosticați cu cancer sunt grăbiți să înceapă tratamentul și nu înțeleg prea bine rostul anumitor investigații. Importantă este însă instituirea tratamentului corect, punctează dr. Iacob: „Pe mine mă interesează să încep cât mai bine, iar asta poate să ceară timp“.

La rândul lui, statul, prin politici publice de sănătate ar trebui să identifice grupele de risc – persoanele care au în familie bolnavi de cancer – și să instituie programe de depistare precoce. Rezultatele se văd în timp, dar se vor putea observa negreșit, spune dr. Iacob.

Spitalul de Oncologie MedLife Brașov, un concept inovator de medicină integrativă

Inaugurat în anul 2012, Spitalul de Oncologie MedLife Brașov este o platformă modernă de diagnostic și tratament oncologic, bazată pe un concept inovator de medicină integrativă, care începe din faza de diagnosticare și acoperă toată perioada de terapii active specifice. În plus, acoperă toată gama de tratament oncologic.

Doar în anul 2023, în Spitalul de Oncologie MedLife Brașov au fost discutate în comisia oncologică peste 1.200 de cazuri, au fost efectuate peste 18.000 de investigații imagistice, peste 10.000 de ședințe de chimioterapie și peste 15.000 de ședințe de radioterapie.

„Un spital de oncologie trebuie să fie un loc al speranței, al încrederii, al optimismului, al renașterii. Suntem dedicați vindecării pacienților noștri, pentru că ei sunt speciali. Trebuie zi de zi să învățăm, să ne informăm permanent, pentru că orice informație nouă înseamnă un nou mugure de speranță, poate însemna șansa vindecării. Oncologia medicală, Hematologia și Radioterapia sunt specialități medicale în continuă dezvoltare. În permanență apar medicamente, aparate și tehnici noi, mai eficiente, mai precise, cu mai puține efecte secundare. Considerăm că este de datoria noastră să le punem la dispoziția pacienților, să le demonstrăm că boala de care suferă poate fi vindecată”, spune dr. Szekely Zsolt, Director Medical al Spitalului.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

Articol susținut de MedLife