Michael Ringier: Rolul meu este sa ma sune politicienii

Ovidiu Nahoi: Grupul Ringier are o experienta indelungata in Romania, de la inceputul anilor ’90, cand prezenta capitalului strain era inca timida. Cum ati luat decizia de a veni aici?

Michael Ringier: In primul rand, am investit in fosta Cehoslovacie – asta se intampla in 1990 – si am inceput sa avem profit dupa numai cateva luni, asa ca ne-am gandit sa cautam si alte tari in care sa vedem daca putem investi. In aceasta munca de cautare ne-am indragostit de Romania, astfel ca decizia a avut si un fundament emotional.

Tuturor ne-au placut tara, oamenii, precum si faptul ca toata lumea spunea ca suntem nebuni sa facem afaceri in Romania.

Ovidiu Nahoi: Ati cunoscut personalitati din Romania stabilite in Elvetia sau in Occident si care sa va fi vorbit despre aceasta tara inainte de a va decide sa investiti?

Michael Ringier: Am avut doar o experienta trista, pentru ca obisnuiam sa joc tenis cu Dimitrie Sturdza si pierdeam mereu. Dimitrie Sturdza a fost singura persoana apropiata pe care o cunosteam pe atunci din Romania, dar el nu vorbea niciodata despre Romania. Asa ca tot ce stiam era din vizitele pe care le-am facut si nu de la cunoscutii mei din Occident.

Ovidiu Nahoi: Totusi, v-ati gandit, la sfarsitul anilor ’90, sa va retrageti de aici, atunci cand situatia grupului in Romania devenise dificila?

Michael Ringier: Deloc! Singura tara in care ne-am gandit sa vindem si sa plecam a fost Ungaria – acolo ne-am aflat intr-o situatie foarte dificila. Cu toate acestea, acum suntem cel mai important grup editorial de acolo. In ceea ce priveste Romania, nu am discutat niciodata despre incetarea activitatii de aici.

Dar am avut momente destul de dificile, de exemplu, cred ca pe la sfarsitul anilor ’90, cand a fost ales un nou guvern care a anuntat implementarea multor reforme. Atunci ne-am spus: foarte bine, acum e momentul sa investim mai mult! Si am investit mult, iar guvernul nu a facut nimic. Apoi a trebuit, bineinteles, sa restructuram compania si sa concediem multi oameni.

A fost un moment foarte trist si, probabil, cel mai dificil, dar nici atunci nu ne-am gandit sa plecam.

Ovidiu Nahoi: Stiti ca in Romania exista anumite concentrari in industria media care cuprind televiziune, ziar, radio si care contin mai mult sau mai putin interes politic in interiorul lor. Cum priviti aceasta situatie?

Michael Ringier: Tara dumneavoastra ar trebui sa aiba reguli foarte stricte in legatura cu modalitatile de cooperare ale mass-mediei.

Mai exista, de asemenea, si competitia neloiala, iar acest gen de competitie – ce poate consta in cooperarea dintre un ziar si un post de televiziune – poate ca nu ar trebui interzisa, dar ar trebui sa existe reguli stricte referitoare la ceea ce este permis si ce nu.

In Romania, nu stiu, poate ca exista reguli, dar nu le respecta nimeni. Pana la urma, jurnalismul trebuie sa fie cel care castiga si aveti exemplul „ProSport” si al competitorilor nostri, care au legaturi stranse cu un post de televiziune, iar asta e, desigur, de mare ajutor. Dar tot noi suntem numarul unu.

De ce Gerhard Schröder?

Ovidiu Nahoi: De ce l-ati luat drept consilier pe fostul cancelar german Gerhard Schröder?

Michael Ringier: Din doua motive: in primul rand, imi este prieten personal, iar in al doilea rand, dupa cum stiti foarte bine, ca editor de ziare esti implicit prins in valtoarea lumii politice. Vreau sa spun ca eu nu sunt politician oficial, dar joc un rol foarte important in lumea politica, sau cel putin politicienii considera astfel.

Daca nu ar considera ca joc un rol important, nu m-ar mai suna; asa ca trebuie sa fiu bine informat despre ceea ce se intampla in lumea politica, trebuie sa stiu ce evenimente au loc in diverse tari, iar dl Schröder este in mod sigur unul dintre cei mai importanti oameni de stat ai ultimilor 20 de ani.

Are foarte multa experienta, foarte multe relatii si de aceea il consider un consilier excelent. A oferit consultanta companiei si este consilierul meu personal.

Pentru ca prietenia noastra joaca si ea un rol important. Tocmai ne-am intors dintr-o calatorie pe care am facut-o impreuna in Vietnam si in China, unde am fost pentru zece zile si a fost o experienta extrem de interesanta.

Nu am vorbit foarte mult despre afaceri, dar stiu acum mult mai multe despre Vietnam, mult mai multe despre China si n-as putea sa spun ca asta imi va aduce milioane sau mii pe plan financiar, dar pentru mine, personal, a fost o experienta minunata.

Despre preluarea EVZ – Obiectivul nostru este un ziar de nivel european

Ovidiu Nahoi: Ati resimtit preluarea „Evenimentului zilei” ca pe un moment de criza in afacerile dv. in Romania?

Michael Ringier: Sunt norocos ca ma aflu destul de departe de acest nivel operational. Asa ca poate colaboratorul meu sa fi resimtit mai tare aceste momente dificile (arata spre Silvia Lepiarczyk, directorul regional Ringier pentru Europa). Dar chiar si atunci am fost convins ca vom rezolva problema.

Daca privim acum in urma si comparam ziarul de atunci cu cel de acum, cred ca putem trage concluzia ca avem un ziar mai bun. Insa acela a fost, bineinteles, un moment greu – nu e prea nostim ca intr-o saptamana sa plece majoritatea oamenilor.

Ovidiu Nahoi: Aici au circulat tot felul de zvonuri in legatura cu acel moment al preluarii. De exemplu, ca liderii PSD ar fi fost foarte interesati ca ziarul sa-si schimbe orientarea dupa preluarea de catre Grupul Ringier. V-ati intalnit cu ei in perioada aceea si ati discutat asemenea lucruri?

Michael Ringier: De paisprezece ani ma tot intalnesc, in toate tarile, cu oameni politici, pentru ca ma aflu in centrul lumii politice, iar ca editor de ziare trebuie sa cultiv astfel de relatii. Deci, la vremea respectiva, m-am intalnit si cu primul-ministru al Cehiei, si cu primul-ministru al Ungariei si m-am intalnit, de asemenea, si cu primul-ministru al Romaniei.

E un lucru absolut normal, daca nu as mai avea astfel de intalniri, ar fi ceva in neregula.

Tuturor guvernelor din lume, chiar si celui elvetian, le-ar placea sa influenteze mass-media in favoarea lor, e normal, si de aceea ai nevoie de un editor si de ziaristi puternici, pentru ca acest lucru sa nu se intample niciodata.

Trebuie sa spun ca poate, intr-adevar, au privit cu ochi buni preluarea „Evenimentului zilei” de catre Ringier, dar nu a venit nimeni niciodata la mine sa-mi propuna sa incheiem un targ si sa-mi impuna anumite schimbari… niciodata. Iar eu nu as incheia niciodata un astfel de targ. Am fost si eu ziarist mai mult de zece ani si cred ca stiu cum merg lucrurile.

Ovidiu Nahoi: Dar acum va mai contacteaza, va mai suna oameni politici sau oameni de afaceri din Romania pentru a se plange de „Evenimentul zilei”?

Michael Ringier: Da, dar la fel sunt sunat si de politicieni elvetieni, sunt sunat de politicieni chinezi. Acesta este rolul meu, sa fiu sunat. Ca editor, esti si un fel de moderator – moderator intre „victimele” unui ziar si redactori, asa ca este absolut normal sa fiu sunat. Dar nu primesc mai multe telefoane de la oameni politici romani decat de la oameni politici elvetieni.

Ovidiu Nahoi: Daca rezultatul alegerilor din 2004 nu ar fi fost cel care a fost, ar fi reusit „Evenimentul zilei” sa reziste? Sa nu uitam ca publicitatea de stat era puternic orientata catre ziarele care sustineau atunci guvernul , iar EVZ era critic…

Michael Ringier: Probabil ca de aceea are nevoie un ziar ca „Evenimentul zilei” de un grup editorial puternic din punct de vedere financiar. E sigur ca daca guvernul joaca un rol financiar important in cadrul mass-mediei, acesta poate chiar sa ucida mass-media. Dar asta nu este, in mod sigur, intentia guvernului.

Ovidiu Nahoi: Sunteti multumit ca ati preluat „Evenimentul zilei”, acum, dupa doi ani?

Michael Ringier: Absolut, as face la fel si astazi, dar, pe de alta parte, este clar ca mai avem multe de facut. Telul nostru nu se rezuma la a face din „Evenimentul zilei” cel mai bun ziar din Romania, asta ar fi prea usor. „Evenimentul zilei” trebuie comparat cu „Le Monde”, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, „El Pais” – acesta este etalonul, iar obiectivul acesta este.

„Evenimentul zilei” are un rol important de jucat in societate, de aceea trebuie sa fie un ziar bun, mai mult, unul excelent, nu numai la nivel national, ci la nivel european.