Mii de judecători și procurori, protest față de modificările privind pensiile speciale. Cauze amânate la majoritatea instanțelor: „Este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent”

Câteva mii de judecători și procurori de la instanțe și parchete din toată țara protestează, de miercuri, și se ocupă doar de cazurile urgente, ca urmare a modificărilor anunțate în privința pensiilor speciale, care ar urma să însemne inclusiv creșterea treptată a vârstei de pensionare. Noul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, spune că „principiul conform căruia nicio pensie nu poate să mai depășească salariul este unul moral”, iar „societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu”. Consiliul Superior al Magistraturii vorbește despre o „situație de o gravitate deosebită”, care lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie.

Marți, majoritatea instanțelor și parchetelor din țară au convocat adunările generale și au decis declanșarea protestelor, începând de miercuri.

„Este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent”

La Curtea de Apel București, cea mai mare din ţară, s-a decis în Adunarea Generală declanșarea protestelor prin amânarea judecării cauzelor, cu excepţia dosarelor urgente, „până când puterea legiuitoare va respecta statutul şi munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar de specialitate”.

Ce spune Curtea de Apel București:

• „Volumul inuman de muncă, în rândul judecătorilor, agravat de plecările masive din sistemul judiciar, în contextul incoerenţei şi lipsei de transparenţă a puterii legiuitoare, subdimensionarea cronică a schemelor de personal, neadaptate de ani de zile volumului uriaş de cauze, incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei sunt aspecte ce trebuiau cântărite de legiuitor, atunci când a decis să lovească nemeritat corpul judecătorilor, prin afectarea statutului şi a independenţei, prin lezarea chiar a demnităţii profesiei.
• Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent.
• Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare.
• Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, este consacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil pentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile de independenţă pe care acesta trebuie să le ofere.
• Eliminarea acestei componente a independenţei judecătorului este în dezacord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale care a decis că eliminarea acestei pensii pentru judecători este contrară exigențelor actuale, pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile judecătorilor, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept.
• De asemenea, modificările legilor justiţiei recent adoptate (în decembrie 2022) au reprezentat un jalon PNRR îndeplinit, PNRR statuând, în mod expres, neincluderea pensiilor judecătorilor în categoria care urmează să fie modificată.
• Totodată, judecătorii întruniţi în Adunarea Generală au decis să sesizeze Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, Preşedintele României, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Preşedintele Senatului, pentru a sprijini întregul corp al magistraţilor, prin formularea obiecţiilor de neconstituționalitate la Curtea Constituţională a României”.

Ce cauze vor fi judecate pe durata protestului:

• în materie civilă: ordonanţă preşedinţială, măsuri asiguratorii, suspendare provizorie executare, răpiri internaţionale de copii, plasamente, adopţii, custodii publice, declarare ca indezirabili, ordine de protecţie
• în materie penală: cauzele în care sunt inculpaţi sub imperiul măsurilor preventive, cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, cauzele în materia executării pedepsei (primă instanţă şi căi de atac), verificare măsuri asiguratorii.

Și Tribunalul Bucureşti, Parchetul Tribunalului Bucureşti şi parchetele judecătoriilor de sector au anunțat că de miercuri își suspendă activitatea pe perioadă nelimitată, spunând că „iminenta modificare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al judecătorilor”.

Astfel, toate dosarele sunt amânate pe o perioadă nedeterminată, cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acţiune în constatarea nelegalităţii grevei, acţiune în suspendarea grevei).

De asemenea, procurorii Parchetului Tribunalului București și cei din parchetele judecătoriilor de sector „înţeleg să adopte, ca formă de protest, suspendarea pe perioadă nelimitată a activităţii, cu excepţia unor cauze considerate urgente, până la adoptarea unei reglementări previzibile care să respecte independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, în baza unui proces legislativ transparent prin care, pe de o parte să fie înlăturate inechităţile existente, iar pe de altă parte, să se ţină cont de statutul magistraţilor, condiţiile de muncă şi perspectivele sistemului judiciar în ansamblul său”, conform unui comunicat al Parchetului.

Și la DNA a fost convocată Adunarea generală a procurorilor, care a decis:

• să inițieze o formă de protest în cazul în care propunerile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii și susținute de procurorul general al României în ceea ce privește proiectul de lege privind pensia de serviciu a magistraților nu vor fi avute în vedere de către puterea legislativă.
• să stabilească, într-o viitoare adunare generală, asupra formelor graduale de protest care vor fi adoptate.

ȘI DIICOT a anunțat o decizie similară:

• „În situația în care propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și susținute de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu vor fi avute în vedere de către Legislativ, se va convoca o nouă adunare generală a procurorilor direcției pentru a se stabili dacă se inițiază o formă de protest, iar în caz afirmativ, formele graduale de protest ce urmează a fi adoptate”.

Proteste sunt și la Tribunalul Prahova, Tribunalul Brăila, Tribunalul Vrancea sau Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care, de asemenea, vor judeca doar cauzele urgente.

Și procurorii Parchetului Curții de Apel Ploieşti au anunțat proteste, acuzând Guvernul și Parlamentul de „lipsă de transparenţă, de predictibilitate ” şi de „comportament neloial” în legătură cu propunerile de modificare a legii privind statutul magistraţilor. De asemenea, au fost convocate Adunările Generale ale procurorilor din cadrul Parchetelor tribunalelor Buzău, Dâmboviţa, Prahova şi Parchetelor de pe lângă judecătoriile Buzău, Râmnicu-Sărat, Pogoanele, Pătârlagele, Târgovişte, Găeşti, Pucioasa, Răcari, Moreni, Ploieşti, Câmpina, Vălenii de Munte, Mizil şi Sinaia, în care s-a hotărât suspendarea pe termen nelimitat a activităţii de relaţii cu publicul, restrângerea activităţii de soluţionare a dosarelor penale care nu au caracter de urgenţă, raportat la starea de fapt, la cele în care s-au dispus măsuri preventive, precum şi participarea procurorilor doar în şedinţele de judecată care impun urgenţă.

Parchetul Curții de Apel Pitești a anunțat, de asemenea, restrângerea activității la cauzele urgente, semnalând și deficitul grav de personal:

• „Raportat la pericolul incidenței unui blocaj iminent în cadrul sistemului judiciar, prin efectele negative cauzate de viitoarele ieșiri din sistem prin pensionare, ca urmare a modificărilor legislative, în condițiile în care deja în raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, la trei unități locale: Parchetul de pe lângă Judecătoria Topoloveni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălcești, gradul de ocupare a schemei de personal este 33,3%; la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani este de 40%, iar la alte două unități de parchet: Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung și Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, gradul de ocupare este de 60%,
• În lipsa oricărei reacții din partea puterii legislative, raportat la opiniile exprimate în cadrul Adunărilor generale ale procurorilor, care au avut loc la data de 31.05.2023, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și unitățile din raza sa teritorială, în cadrul Adunărilor generale ale procurorilor, legal constituite, s-a decis, în esență, suspendarea activității de relații cu publicul în cadrul programului de audiențe, restrângerea activității doar la cauzele urgente”.

Ministrul Justiției: „Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral”

Noul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, a reacționat spunând că „respectă dreptul magistraților la liberă exprimare, dar pornește de la premisa că dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul”.

Gorghiu mai spune că „societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu”.

• „Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu.
• Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie. Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanții profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiției) sunt pași prealabili parcurși de Ministerul Muncii în vederea obținerii unei soluții agregate și materializate în proiectul de lege menționat.
• Ministerul Justiției subliniază necesitatea identificării unor soluții de echilibru între imperativul respectării angajamentelor de reformă asumate de statul român, inclusiv în sectorul pensiilor, și cel al asigurării funcționalității și eficienței sistemului judiciar, a calității actului de justiție privit ca serviciu public.
• MJ își reafirmă deschiderea către colaborare și dialog constructiv cu CSM pe orice temă privind sistemului judiciar” a declarat Alina Gorghiu, citată într-un comunicat de presă transmis marți de Ministerul Justiției.

„Această situație este de o gravitate deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie”.

Marți, premierul Marcel Ciolacu a avut discuții la guvern cu conducerea CSM, la întâlnire participând și ministrul Justiției, Alina Gorghiu, și Nicolae Ciucă.

La finalul întâlnirii, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, legat de „iminenta modificare” a sistemului de pensii speciale, că susține necondiționat poziția exprimată de magistrați în adunările generale, în sensul că „această situație este de o gravitate deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie”.

• „Având în vedere iminenta modificare și completare a unor acte normative în domeniul sistemului public de pensii, Consiliul Superior al Magistraturii înțelege nevoia de reformare a sistemului de pensii.
• Totodată, Consiliul ia act și susține necondiționat poziția exprimată de magistrați în adunările generale convocate astăzi, 20.06.2023, în sensul că această situație este de o gravitate deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie.
• În acest sens, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au avut o întâlnire cu reprezentanții puterii executive și legislative, în vederea prezentării impactului pe care l-ar putea avea modificările legislative propuse asupra sistemului de justiție, care deja se confruntă cu o lipsă acută de personal, în contextul perpetuării incertitudinii cu privire la statutul profesioniștilor din cadrul sistemului judiciar.
• Reamintim deschiderea Consiliului spre o cooperare loială cu autoritățile implicate în procesul de reformă și faptul că nu ne opunem reformării sistemului pensiilor de serviciu, ci, dimpotrivă, suntem preocupați de găsirea celor mai adecvate soluții normative pentru a da eficiență acestui proces, cu respectarea independenței justiției și a jurisprudenței Curții Constituționale în materie”, a transmis CSM, printr-un comunicat de presă.

Conform sursei citate, în zilele următoare vor avea loc alte întâlniri între președintele Consiliului și reprezentanții puterii executive și legislative „pentru identificarea celei mai bune soluții legislative pentru a asigura statul de drept, independența justiției și previzibilitatea legii”.

Ultima variantă de impozitare a pensiilor speciale

Reforma pensiilor speciale este un jalon din PNRR a cărui neîndeplinire ar atrage pierderea de către România a în jur de 3 miliarde de euro.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, susținea luni că mai sunt de făcut „trei mici ajustări” la reforma pensiilor speciale, precizând că procentul de impozitare propus a scăzut de la 30% la 15%, pentru ceea ce depășește salariul mediu net pe economie, nu cel brut.

• „Mai avem câteva lucruri de armonizat. (…) Important este că ceea ce s-a lucrat acum la Camera Deputaţilor, cu ceea ce s-a lucrat la Senat şi cu corpul legii trimise de Guvern, toate împreună duc spre o reformă în care Comisia recunoaşte că s-au făcut lucruri bune, mai sunt trei mici ajustări care trebuie realizate. Mâine (marți – n.r.) vor fi gata şi acele trei ajustări.
• Vorbim de impozitare pe un prag mai mic. Până acum s-a propus un impozit de 30% ce depăşeşte salariul mediu brut pe economie cunoscut şi utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Ultima variantă este cu 15%, dar cu un prag mai coborât şi anume la salariul mediu net, nu brut”, a explicat ministrul Muncii, la Prima News, potrivit News.ro.

El a precizat că până la 1 iulie legea va fi adoptată şi a arătat că sunt alte lucruri care trebuie armonizate.

„Mai este un aspect legat de anumite salarii care se dădeau funcţionarilor publici şi parlamentari la data pensionării – dispar şi acelea. Şi încă o intrare etapizată în vigoare asupra a ceea ce înseamnă perioada de activitate, raportarea la o anumită perioadă de activitate s-au solicitat încă câte o lună în plus la fiecare şase luni din primii cinci ani. Sunt lucruri minore care arată că ceea ce s-a întâmplat până acum sunt aspecte pozitive şi considerate pozitive de Comisie”, a completat Marius Budăi.

El a fost întrebat dacă au fost făcute simulări pe acest impozit de 15% şi cu cât ar scădea venitul unui fost magistrat.

• „S-au făcut simulări, dar nu vor scădea veniturile pentru magistraţii, de exemplu, care depăşesc venitul avut în activitate, va scădea prin acea recalculare şi prin această impozitare. Sunt lucruri diferite.
• S-au făcut anumite estimări, sunt făcute estimări de către Banca Mondiala pe total buget, pe tot ceea ce înseamnă impact şi sunt trimise la Comisia Europeană însă valori clare vom avea în momentul în care legea va fi aprobată, publicată în Monitorul Oficial şi efectiv vom trece la recalculare”, a mai afirmat Marius Budăi.

Coaliția convenise la finalul lui mai 30% impozitare

Potrivit amendamentelor asumate de Coaliție la finalul lui mai, de anul viitor judecătorii și procurorii se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80%din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Vârsta minimă de pensionare este de 50 de ani și crește, etapizat, până la 60 până în 2035.

Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul, se arată în amendamentele depuse.

De asemenea, potrivit ultimelor modificări vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani, până în 2035, pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe.

Totodată, s-a decis impozitarea cu 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivități. În prezent, câștigul salarial mediu brut este de 6.700 de lei. O altă decizie se referă la faptul că nu se mai pot cumula mai multe pensii speciale, iar cele aflate în plată se recalculează.

Coliția a decis să se elimine pensia de serviciu pentru o serie de categorii cum ar fi personalul de specialitate juridiciar asimilat judecatorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari.

• CONSULTĂ AICI TOATE AMENDAMENTELE DEPUSE

Amendamentele au fost depuse la Camera Deputaților, decizională în acest caz.

Cât plătește statul român pentru pensiile speciale

În România există în prezent șapte categorii de pensii speciale, printre care cele ale magistraților, militarilor sau diplomaților. Nu este o excepție, în Europa doar două țări neavând un astfel de sistem: Suedia și Slovenia. Comparativ însă, în România sistemul de acordare a acestor tipuri de pensii speciale are la bază privilegiile pentru nomenclatorul de stat, specialii din instituțiile statului.

• Câte țări din Europa au pensii speciale și cum poate ieși România din blocajul de 3 miliarde de euro cu UE. „Problema se poate rezolva rapid, dar toți au intrat într-o psihoză”

România s-a angajat în fața Comisiei Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă o reformă a pensiilor speciale. Legislația în vigoare și decizile Curții Constituționale au creat un blocaj instituțional în ceea ce privește reglarea pensiilor speciale.

Potrivit Guvernului, cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei.

Beneficiari de pensii speciale – de serviciu și militare – sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.

În România, numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în mai 2023 era 10.281, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 5.252 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor.

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, pensia medie de serviciu este de 21.555 de lei, din care 19.902 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.101 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.