Miza adevărată a boicotului de la CCR: Când și-au dat seama cei patru judecători susținuți de PSD că sunt în minoritate și ce au decis

Cei patru judecători constituționali care au boicotat ședințele de duminică și de luni ale Curții referitoare la pensiile magistraților și-au argumentat decizia prin faptul că Guvernul ar fi trebuit să clarifice în mod public că noul act normativ „va abroga pensiile de serviciu ale magistraților”. Cum se traduce acest lucru? 

Surse din CCR au explicat pentru HotNews că, de fapt, nemulțumirea este legată de procentul de 70% din ultimul salariu net, cât ar urma să fie pensia unui magistrat după intrarea în vigoare a noii legi. 

Curtea Constituțională nu a putut nici astăzi să ia o decizie referitoare la reforma pensiilor magistraților, după ce patru dintre judecătorii constituționali, toți numiți la propunerea PSD au boicotat ședința. Este vorba despre Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. 

Acuzați că blochează intenționat adoptarea unei legi care ar fi trebuit să intre în vigoare pe 1 ianuarie, cei patru judecători constituționali au publicat un comunicat de presă comun în care au spus că absența lor „nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea” CCR. 

Ce reclamă cei patru judecători 

În primul rând, aceștia sunt nemulțumiți că președinta Curții, Simina Tănăsescu, a dat termene prea strânse pentru judecarea sesizării Înalte Curți de Justiție și Casație privind neconstituționalitatea legii Guvernului Bolojan care reduce vârsta de pensionare a magistraților și schimbă modul de calcul al pensiilor. Surse din CCR spun că pe 10 decembrie cei patru au cerut un termen mai lung, de 30 de zile, pentru discutarea sesizării făcute la Înalta Curte. 

Apoi, judecătorii CCR mai spun că „motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale”. 

Ce înseamnă că „se abrogă un drept al magistraților”

Surse din Curtea Constituțională au explicat pentru HotNews că judecătorii reclamă faptul că, potrivit legii inițiate de Guvernul Bolojan, pensia magistratului va reprezenta 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent (acest lucru a dus la situația, nemaiîntâlnită în Europa, ca pensiile să fie mai mari decât salariile magistraților). 

„Dacă ținem seama și de faptul că vârsta de pensionare va crește treptat, până la 65 de ani, ceea ce înseamnă că va crește și perioada de contributivitate a magistratului, atunci pensia va fi una mai mult bazată pe contributivitate și nu de serviciu, cum este în prezent. Scade foarte mult partea din pensie plătită de stat”, spun sursele consultate de HotNews. 

Acestea mai precizează însă că în nicio lege din România și nici în practica europeană nu se stipulează că pensiile de serviciu trebuie plătite de stat și nu se bazează pe contributivitate.

„Normele europene spun că pensia magistratului trebuie să fie cât mai apropiată de ultimul salariu obținut de acesta, dar în concordanță cu nivelul pensiilor din țara respectivă. La noi, acum este o discrepanță majoră: dacă un magistrat german are o pensie cam de trei ori mai mare decât pensia medie, în România pensia magistratului este de 7-8 mai mare decât pensia medie”, au mai explicat sursele HotNews. 

De altfel, pensia în cuantum de 70% din ultimul salariu net a reprezentat și unul din argumentele Înaltei Curți invocate în contestația depusă la CCR împotriva legii inițiate de Guvernul Bolojan. 

„A existat o așteptare, o speranță, printre magistrați, că noul proiect de lege inițiat de guvern va stipula pentru pensie un procent de 80% din salariul net. Cred că dacă ar fi existat acest procent, legea ar fi trecut, dar asta este doar o opinie personală”, au mai spus sursele.

Ce se va întâmpla mai departe?

Cel mai probabil, cei patru judecători constituționali care au lipsit de la ședința de luni, 29 decembrie, vor cere pe 16 ianuarie o nouă amânare pentru o dată ulterioară, 28 ianuarie, spun sursele. Motivul ar fi acela că judecătorii, care doresc respingerea legii inițiate de Guvernul Bolojan, nu mai dețin majoritatea în CCR.

Aceștia au realizat că nu mai au majoritatea, deci contestația depusă de Înalta Curte ar fi fost respinsă, în 10 decembrie, și din acest motiv au cerut atunci amânarea unei decizii, au mai spus sursele citate. 

Legea 47/1992 prevede că dacă trei judecători solicită amânarea unei decizii aceasta se amână, dar nu specifică de câte ori se poate face acest lucru, au mai explicat sursele HotNews: „Se poate ajunge și la Paști, cu aceste amânări, cine știe ce se mai întâmplă până atunci”.

Reamintim că primul proiect de lege privind reforma pensiilor magistraților a fost respins cu un vot de 5 la 4. Surse din CCR spun însă că după ce noul proiect de lege a avut și avizul consultativ al CSM doar patru magistrați se mai opun acestuia, adică cei numiți de PSD. 

Acest subiect va fi abordat și în ediția de marți, 30 decembrie, a newsletter-ului „Rațiunea, înapoi”, realizat de jurnalistul Gabriel Bejan. Dacă doriți să o primiți pe mail, trebuie să vă abonați aici: