„Moment istoric”. S-a pus „piatra de temelie” a viitoarei Centuri Verzi a Bucureștiului / Cum vor fi protejate pădurile din România, conform noului Cod Silvic 

Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde” spune că adoptarea noului Cod Silvic, care a fost și promulgat de președinte în 20 decembrie, este „un moment istoric” pentru calitatea vieții. Printre cele mai importante prevederi din noul Cod Silvic se numără interzicerea oricăror tăieri de păduri în scop comercial în județul Ilfov (inclusiv parte a pădurii Băneasa), conform unui comunicat de presă al platformei civice. 

„Prin această lege recent promulgată, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a inclus o serie de prevederi ce protejează toate pădurile din Ilfov, acestea devenind piatra de temelie a viitoarei centuri verzi a Capitalei, iar legiferarea centurilor verzi la nivel național a devenit realitate”, transmit reprezentanții Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”. 

Ei enumeră și o serie dintre prevederile noului Cod Silvic, despre care spun că sunt „un pas esențial înspre a avea orașe mai reziliente climatic” și mai puțin poluate: 

• interzicerea oricăror tăieri de păduri în scop comercial, în județul Ilfov (incluzând partea pădurii Băneasa ce ține de acesta); se duc la bun sfârșit doar contractele aflate deja în desfășurare, cu termen de finalizare în primăvara anului 2025; 
• se permit doar tăieri uzuale, cum ar fi cele în scop de îngrijire a pădurii, regenerare sau reconstrucție ecologică; 
• proprietarii beneficiază de compensații, la cerere; 
• în termen de doi ani Consiliul Județean Ilfov, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului București, adoptă Planul de management al pădurilor din Ilfov; 
• în termen de doi ani, Ministerul Mediului emite metodologia pentru crearea centurilor verzi din jurul orașelor țării; 
• în termen de doi ani se vor stopa tăierile în scop comercial din pădurile identificate ca fiind periurbane (cum ar fi Trivale, de lângă Pitești, Bârnova, de lângă Iași sau Hoia, de lângă Cluj-Napoca), urbane (inclusiv partea pădurii Băneasa ce ține de București) sau mini-păduri urbane din întreaga țară, acestea făcând parte din viitoarele centuri verzi; 
• accesul nerestricționat în orice pădure, pentru recreere, cu bicicleta (cel nerestricționat pedestru, tot pentru recreere, fusese inclus încă de la Senat cu deja largă acceptare);
• protejarea arborilor remarcabili din fondul forestier; 
• includerea conceptului de centuri verzi în silvicultura românească; 
• includerea de păduri în centurile verzi ca parte a principiilor de gestionare durabilă a pădurilor; 
• includerea comunităților urbane ca parte a comunităților locale dependente critic de păduri; 
• recunoașterea rolurilor recreativ, sanogen și de protecție ecologică a așezărilor umane ca parte a serviciilor ecosistemice oferite de păduri; 
• contribuții la definirea pădurilor periurbane, urbane și a mini-pădurilor urbane. 

„Un dar al generației noastre față de generațiile ce vin”

Alex Găvan, fondator al Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”, a explicat importanța acestui proiect. 

„Prin impactul lor sistemic centurile verzi redefinesc rolul și importanța pe care pădurile periurbane le au în viața a milioane de locuitori ai acestei țări. Centurile verzi sunt un proiect pentru generații. Un dar al generației noastre față de generațiile ce vin și, în același timp, o datorie morală pe care o avem de a le lăsa o țară în care vor iubi să trăiască”, a spus Alex Găvan, conform comunicatului de presă. 

Noul Cod Silvic a fost adoptat de către Parlament pe 17 decembrie și a fost promulgat de către președintele Klaus Iohannis pe 20 decembrie.

„Cei trei piloni majori ai Centurii Verzi București-Ilfov și ai centurilor verzi la nivel național sunt punerea sub protecție a puținelor păduri rămase în Ilfov cât și a pădurilor periurbane din restul țării, împăduriri și reîmpăduriri, respectiv deschiderea pădurilor periurbane către oameni, pentru recreere, sport și educație”, a transmis aceeași sursă. 

Platforma Civică „Împreună pentru Centrua Verde” este un demers apolitic care are susținerea a peste 150 de ONG-uri, grupuri civice și persoane publice, conform comunicatului de presă.