Moțiunea de cenzură în Sănătate. Opoziția cere anularea regulii ca spitalele private să plătească pentru pacienții reinternați la stat și a creșterii taxei clawback
Parlamentarii AUR, POT și SOS România cer, în moțiunea de cenzură pe sănătate depusă miercuri și citită joi în plenul Parlamentului, renunțarea la o serie de măsuri din pachetul pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Printre ele se numără limitarea accesului la investigații de înaltă performanță pentru pacienții cronici, dar și obligativitatea ca spitalele private să suporte cheltuielile pentru pacienții reinternați în spitale de stat și creșterea taxei clawback pentru producătorii și distribuitorii de medicamente.
- Opoziția parlamentară formată din partidele AUR, POT și SOS România a depus patru moțiuni de cenzură – câte una pentru fiecare din cele patru proiecte de lege pe care Guvernul Bolojan și-a asumat luni răspunderea în Parlament, mai puțin pe proiectul privind pensiile magistraților.
În textul moțiunii de cenzură din sănătate, intitulate „Demisia Guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate”, partidele conduse de George Simion, Anamaria Gavrilă și Diana Șoșoacă susțin că pachetul de măsuri asumat de guvern „este prezentat ca o reformă necesară pentru eficientizarea sistemului, dar analiza conținutului său arată că avem de-a face cu măsuri de austeritate, mascate printr-un discurs public axat pe «grija pentru pacient» și «respectul pentru medici»”:
„Acest tip de intervenție nu constituie o reformă, ci o ajustare bugetară mascată, abruptă și nedreaptă, care compromite stabilitatea sistemului și agravează problemele structurale deja existente”.
Limitarea investigațiilor de înaltă performață decontate în regim Monitor
Pachetul din sănătate prevede limitarea la o singură investigație de înaltă performanță (CT, RMN) decontată pe parcursul unui an pentru pacienții cu afecțiuni cronice grave în regim Monitor. Investigațiile în regim Monitor sunt prioritizate în sistemul de sănătate și pot fi făcute mai rapid, inclusiv după epuizarea plafonului pe luna respectivă de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, conform legii.
Pachetul de măsuri adoptat de Guvern lasă însă pacienților cronici posibilitatea de a face mai multe investigații de înaltă performanță decontate într-un an, dar nu în regim de Monitor – în aceste situații, timpii de așteptare fiind mai mari.
Semnatarii moțiunii de cenzură afirmă că „bolile cronice, în special cele oncologice, cardiovasculare, neurologice necesită monitorizare repetată prin investigații specifice. Evaluarea periodică este indispensabilă pentru prevenirea complicațiilor și ajustarea tratamentului”.
Ei susțin că, prin limitarea la o investigație decontată de înaltă performanță pe an în regim Monitor „nu se produc economii reale, ci, dimpotrivă, cheltuieli suplimentare prin spitalizări frecvente și/sau tardive și tratamente complexe”.
Creșterea taxei clawback, criticată
Guvernul a decis majorarea taxei clawback cu 0,6% în cazul medicamentelor generice și cu 1,7% în cazul celor inovative. În prezent, taxa este de 15% din prețul de producție pentru medicamentele generice și de 25% pentru cele inovative.
Taxa clawback reprezintă o obligație de plată care revine trimestrial deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, producători sau distribuitori de medicamente.
Semnatarii moțiunii de cenzură susțin că majorarea taxel clawback va face ca unele medicamente generice ieftine să devină nerentabile pentru producători și distribuitori și să fie scoase de pe piață.
„Aceasta înseamnă că pacienții cu venituri mici, în special pensionarii și bolnavii cronici, vor rămăne fără tratamente accesibile”, afirmă parlamentarii AUR, POT și SOS România.
Opoziția, nemulțumită că medicii de familie vor primi mai mulți bani pentru serviciile acordate și mai puțini pentru lista de pacienți
Medicii de familie primesc, în acest moment, 35% din sumele care li se decontează lunar de către CNAS pentru lista de pacienți (plata per capita), iar restul de 65% pentru serviciile medicale acordate.
Pachetul de măsuri adoptat de Guvern prevede că suma plătită automat pentru lista de pacienți (per capita) scade la 20% din suma pe care medicii o pot deconta lunar de la CNAS. Restul de 80% va fi plătit pentru serviciile medicale acordate.
Măsura a stârnit nemulțumirea parlamentarilor din opoziție, care susțin că aceasta „echivalează, în multe cazuri, cu imposibiltatea de a acoperi cheltuielile de funcționare (chirii, utilități, personal auxiliar), ceea ce va duce la închiderea multor cabinete.”
Medicii de familie „cu experiență se vor retrage din contractele cu CNAS sau vor alege să profeseze în străinătate”, susțin parlamentarii AUR, POT și SOS România.
Măsura ca medicii din secții să consulte și în policlinica spitalului „nu are fundament practic”
Opoziția critică și obligativitatea medicilor specialiști din spitale de a efectua o oră pe zi de consultații în ambulatoriul spitalului (în regim de policlinică), decisă de Ministerul Sănătății.
„Nu are fundament practic. În absența resurselor suplimentare, această prevedere nu face decât să fragmenteze programul și să reducă timpul disponibil pentru alte activități medicale”, susțin semnatarii moțiunii de cenzură.
Ministerul Sănătății a pregătit sancțiuni pentru medicii care nu respectă regula, conform pachetului de măsuri adoptat de Guvern: avertisment scris la prima constatare și amendă de 20.000 lei începând cu a doua constatare.
Regula ca spitalele private să plătească pentru pacienții care se reinternează la stat „va genera litigii”
După ce Guvernul a decis ca spitalele private să suporte costurile tratamentului în cazul în care pacienții pe care îi externează se reinternează în termen de 48 de ore într-un spital de stat, opoziția acuză că această măsură „ridică probleme de aplicabilitate, în condițiile lipsei criteriilor obiective pentru stabilirea responsabilității”.
„Această regulă va genera litigii și va descuraja spitalele private să preia cazuri complexe, diminuând opțiunile de tratament ale pacienților”, susțin parlamentarii AUR, POT și SOS România.
Fără predecedent: Patru moțiuni de cenzură
Opoziția parlamentară formată din partidele AUR, POT și SOS România a decis să depună moțiuni de cenzură pentru toate cele patru proiecte de lege pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat luni răspunderea în Parlament, mai puțin pe proiectul privind pensiile magistraților.
Cele patru moțiuni de cenzură au fost depuse miercuri și citite joi în plenul Parlamentului.
INTERVIURILE HotNews.ro