Muzeul National de Istorie este in stare critica si incepe lungul drum catre renastere. Termenul realist este 2020, cu sansa ca muzeul sa fie deschis partial in decembrie 2018

Muzeul National de Istorie a Romaniei este intr-o stare critica si doar cateva sali din cele 60 pot fi vizitate. Precedentul proiect de renovare a facut mai mult rau decat bine, insa acum a demarat o noua incercare mai judicios gandita. In acest an exponatele depozitate in muzeu ar trebui sa inceapa a fi mutate, urmeaza expertiza cladirii si apoi se lanseaza un concurs international de proiecte de reamenajare. La 100 de ani de la Marea Unire, in 1 decembrie 2018, ar putea fi inaugurata o parte din muzeul reabilitat, iar intreg proiectul ar trebui sa fie gata in 2020, daca vor exista fonduri.

O situatia critica

Orice tara serioasa are un muzeu national de istorie care prezinta pe etape obiecte esentiala din toate perioadele. La noi, inca de acum 13 ani mai poate fi vizitata doar o frantura din Muzeul National care nu a putut fi reabilitat, desi proiecte au existat. Sute de mii de exponate zac in depozite si in subsoluri fiindca marea majoritate a salilor sunt o ruina, iar cladirea de pe Calea Victoriei are probleme grave de rezistenta.

Acum insa au fost alocate in sfarsit fonduri pentru inceperea reabilitarii. „Muzeul National de Istorie este un urias tezaur, poate cea mai bogata institutie dupa Banca Nationala, dar in acelasi timp se afla intr-o situatie complicata. Cladirea aceasta, o emblema a Bucurestiului, a acumulat mari probleme in ultimii 115 ani si se afla intr-o situatie critica si, la randul ei, pune in pericol patrimoniul aflat in ea”,a spus Ernest Oberlander – Tarnoveanu, directorul muzeului, la conferinta de prezentare a proiectului de reabilitare

Pentru prima oara dupa zece ani, Parlamentul a impus un amendament ca sa atribuie fonduri speciale pentru realizarea expertizei si a unui concurs international de proiecte de arhirectura care se vrea a fi un prim pas catre un nou inceput al Muzeului National de Istorie.

La eveniment a fost prezent si presedintele Klaus Iohannis care a expus un obiectiv: muzeul ar putea fi functional la final de 2018.

„De 15 ani, Muzeul National de Istorie a Romaniei traieste doar prin expozitii permanente. Sunt ingrijorat de faptul ca acest simbol al istoriei si culturii se gaseste in pericol. Specialistii ne spun ca muzeul nu ar rezista satisfacator unui seism important, ca nu asigura o conservare si o prezentare a patrimoniului la nivelul la care ar trebui sa o faca. De fapt, starea Muzeului National de Istorie a Romaniei este reprezentativa pentru o buna parte a valorilor culturale ale natiunii ce sunt ingrijite mai degraba de oameni daruiti, dar cu puteri limitate, decat de institutii. (…) Muzeul National de Istorie are in 2015 fonduri care permit inceperea proiectarii modernizarii institutiei si consolidarii cladirii. Voi urmari indeaproape eforturile conducerii, pentru ca 2015 sa constituie un nou inceput pentru Muzeu, astfel incat el sa poata fi functional cu ocazia centenarului Romaniei moderne, la 1 decembrie 2018”, spune Klaus Iohannis.

Mutari complicate

Prima etapa tine de mutarea celor 700.000 de obiecte de patrimoniu care sunt acum in depozitul muzeului si care trebuie dus in spatii sigure si potrivite, deoarece cladirea va trebui golita pentru a fi modernizata. Au fost identificate spatii provizorii in Casa Presei, iar mutarea ar trebui sa inceapa in a doua parte din 2015. Pentru acest an, Muzeul are un buget de aproape un milion de lei pentru primele etape.

„Sper ca la final de 2015 vom incepe sa relocam cele mai fragile, cele mai amenintate bunuri: manuscrisele, ceramica, sticlaria, lemnul, colectia de pictura, practic obiectele cele mai expuse unui cataclism”, spune directorul muzeului. Si acele spatii trebuie intai expertizate pentru ca in ele vor sta obiecte extraordinar de valoroase care necesita un climat special.

Apoi urmeaza renovarea propriu-zisa a cladirii ce are probleme grave „Pentru restaurare trebuie facuta mai intai o expertiza temeinica. Am invatat si din greselile precedentului proiect. Va fi unul cuprinzator care sa nu lase neacoperit niciun aspect esential, astfel incat cladirea sa ramana peste secole ca adapost al unei colectii arheologice de prima marime”, mai spune directorul MNIR.

Cel mai optimist termen pentru inceperea lucrarilor este final de 2015 sau inceput de 2016, cu fonduri alocate de Guvern si cu fonduri obtinute din linii de credit ale unor institutii financiare internationale

Unde vor putea fi insa vizitate expozitiile muzeului in acesti ani in care cladirea de pe Calea Victoriei este inchisa? Au fost identificata doua locuri: unul in Palatul Parlamentului si unul in aula Bibliotecii Nationale unde sa fie o selectie de piese istorice, dar si un spatiu pentru expozitii temporare.

Martora unor incercari esuate de renovare

Cladirea, aflata pe Calea Victoriei nr. 12, a fost construita intre 1894-1900 dupa planurile arhitectului Alexandru Savulescu pentru Posta Romana. Structura cladirii a fost serios afectata de cutremurele din 1940 si 1977.

In prezent, 60% din suprafata cladirii in care functioneaza MNIR este improprie pentru desfasurarea de activitati specific muzeale (organizarea de expozitii, depozite, laboratoare de restaurare, spatii pentru activitati cu publicul), conform standardelor in materie.

Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) de pe Calea Victoriei este intr-o stare critica, iar colectiile de arta au stat circa 5 ani in conditii improprii, desi s-au platit pentru consolidarea si reabilitarea cladirii peste 50 milioane de lei intre 2002 si 2006. In 2006, lucrarile au fost sistate din lipsa de fonduri, iar acum cladirea se afla in stare mai precara decat in 2002, cand a inceput consolidarea, iar o mare parte dintre spatiile expozitionale sunt inchise.

Consolidarea muzeului a inceput in septembrie 2002 dupa ce firma Romconstruct, detinuta de omul de afaceri Vasile Turcu (fost actionar la Dinamo), a castigat licitatia pentru executarea lucrarilor de construire, valoarea contractului fiind de 9 milioane de lei. Lucrarile trebuiau finalizate in 2007, insa au fost sistate pe 22 decembrie 2006, dupa ce valoarea contractului s-a majorat cu suma de 44 milioane de lei, prin 14 acte aditionale, suma fiind platita integral de Muzeul National de Istorie a Romaniei, potrivit datelor furnizate catre HotNews de Ministerul Culturii in martie 2014.

Institutia a aparut in 1970, ca cel dintai muzeu de arheologie si istorie din tara. Muzeul National de Istorie ocupa 15.000 mp si in perioadele cand era deschis total puteau fi vizitate 60 de sali.

Existau atunci multe sectiuni ce acum nu mai pot fi vazute: marturii despre prezenta omului pe teritoriul Romaniei inca din paleolitic (600.000 ani – 6.000 ani i.Ch.), cultura materiala si spirituala a geto-dacilor, razboaiele daco-romane si transformarea Daciei in provincie a Imperiului roman, aparitia si definitivarea structurilor de putere ale statului in societatea medievala, domniile fanariote, revolutia burghezo-democratica de la 1848, castigarea independentei, declansarea celor doua razboaie mondiale si intrarea Romaniei sub influenta ruseasca

In prezent sunt vizitabile doar expozitiile permanente Tezaur si Columna lui Traian; Lapidarium (parter), cat si expozitiile temporare din holul central al cladirii (acum de exemplu poate fi vazuta o expozitie despre Regele Carol I si Ferdinand.

Muzeul National de Istorie este in stare critica si incepe lungul drum catre renastere. Termenul realist este 2020, cu sansa ca muzeul sa fie deschis partial in decembrie 2018

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”