Neregulile majore in alegerile prezidentiale 2014, semnalate de observatori: Turism electoral in 16% din sectiile de votare observate, prezenta primarilor in sectii la sate si intimidarea observatorilor

Turismul electoral este cea mai mare problema identificata de observatorii independenti in alegerile prezidentiale din aceasta luna. Urmeaza in topul neregulilor de la urne prezenta primarilor in sectii de votare, uneori pentru intreaga zi, insotitori ai alegatorilor in varsta care au votat efectiv in locul acestora si amenintarea sau chiar agresarea fizica a persoanelor care au supravegheat procesul de votare. Concluziile apartin Asociatiei Centrul pentru Resurse Civice (CRC), care a transmis HotNews.ro raportul preliminar al campaniei de observare a alegerilor prezidentiale, intocmit pe baza fiselor observatorilor independenti.

Centrul pentru Resurse Civice (CRC), infiintat in 2006, acrediteaza observatori independenti la alegeri inca din anul 2008. Spre deosebire de scrutinele precedente, la care CRC a trimis la urne un numar restrans de observatori in judetul Constanta, la alegerile prezidentiale din 2014 activitatea de observare a fost extinsa la scara nationala, cu peste 600 de observatori acreditati in tara (in majoritatea judetelor) si in strainatate, informeaza organizatia.

Pentru primul tur al alegerilor prezidentiale, Centrul pentru Resurse Civice a primit solicitari de acreditare din partea a peste 250 de persoane; in urma publicarii in presa a rezultatelor observarii primului tur, inca 450 de cetateni si-au manifestat dorinta de a participa ca observatori la turul al doilea. Majoritatea observatorilor s-au inscris prin intermediul unui formular online, promovat de CRC si de alte organizatii ale societatii civile prin intermediul retelelor de socializare.

Probleme frecvent intalnite la sectiile de votare

Majoritatea neregulilor semnalate de observatori au survenit in decursul votarii, se arata in raportul Centrului pentru Resurse Civice, care precizeaza ca „deschiderea sectiilor de votare (intervalul orar 6.00 – 7.00) a fost apreciata de observatori ca buna si foarte buna in aproape toate sectiile observate, iar la inchiderea sectiilor de votare si stabilirea rezultatelor au fost consemnate frecvent nereguli procedurale minore”, cauzate de faptul ca membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare „au incercat sa simplifice si sa grabeasca numararea voturilor, dar fara a compromite integritatea procesului sau corectitudinea rezultatelor”.

In opinia multora dintre observatori, prezenta lor in sectiile de votare a fost de natura sa descurajeze tentativele de manipulare a procesului electoral.

„Patru nereguli majore au survenit cu frecventa alarmanta”, anunta CRC:

• Indicii de turism electoral: Organizatia care acrediteaza observatori independenti in alegeri explica faptul ca stabilirea cu certitudine a cazurilor de turism electoral este dificila, pentru ca presupune ca observatorii sa se poata deplasa fara restrictii de la o sectie de votare la alta. Desi un numar „foarte restrans” de observatori au fost organizati in echipe mobile care au monitorizat si imprejurimile sectiilor de votare, „indicii de turism electoral au fost semnalate in 16% din totalul sectiilor de votare observate„, se arata in raport. De cele mai multe ori, „observatorii au raportat sosirea la sectiile de votare a unor grupuri mari de alegatori din afara localitatii, uneori insotiti de persoane care le indrumau”.

• Accesul neautorizat al administratiei locale in sectiile de votare: Prezenta primarilor in sectiile de votare (pentru o perioada mai lunga decat timpul necesar votarii, iar in unele cazuri pe toata durata zilei alegerilor) sau la intrarea in sectiile de votare a fost semnalata la 23% din sectiile de votare observate; toate aceste cazuri au fost observate in mediul rural si in general in comunitati mici, unde influenta primarilor asupra cetatenilor este mai mare decat in zonele urbane. Observatorii au mai notat si faptul ca un numar mare de alegatori s-au adresat primarilor, fie ca sa intrebe cu cine sa voteze, fie ca sa ii asigure ca au votat potrivit indicatiilor acestora.

• Manipularea intentiei de vot si influentarea alegatorilor prin diverse mijloace: Pentru majoritatea sectiilor de votare observate in mediul rural, observatorii au exprimat indoieli cu privire la legitimitatea asistentei oferite unor alegatori in cabina de vot. Potrivit legii, „alegatorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din randul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al sectiei de votare sau al candidatilor.” In fapt, observatorii au semnalat cazuri foarte frecvente in care persoanele care insotesc alegatorii in varsta in cabina de vot nu o fac pentru a-i ajuta sa-si exprime optiunea de vot proprie, ci voteaza efectiv in locul acestora.
• De asemenea, s-au semnalat cazuri in care autoritatile locale, persoane influente din comunitate sau chiar membrii comisiei au incercat manipularea intentiei de vot a alegatorilor. Un caz mentionat de CRC este acela al unei sectii de votare din judetul Olt, unde locuitorilor li s-au distribuit lemne de foc (ajutor din partea primariei) chiar in curtea cladirii in care se afla sectia de votare, in timpul votarii, de catre primar, se arata in raport.

• Conditii improprii de observare: Observatorii au raportat ca activitatea lor a fost impiedicata prin diverse mijloace (de cele mai multe ori prin interzicerea accesului in sectia de votare, prin impiedicarea observatorilor de a asista la unele etape ale procesului electoral sau prin refuzul presedintilor Birourilor electorale ale sectiilor de votare – BESV de a le pune la dispozitie informatii de interes public) in 25% din totalul sectiilor de votare observate. Toate aceste cazuri au coincis cu o atitudine ostila din partea membrilor BESV fata de observatori, iar unele au dus la situatii foarte tensionate si la intimidarea, amenintarea si chiar agresarea fizica a observatorilor, mentioneaza raportul.

Centrul anunta ca „multi dintre presedintii sectiilor de votare au refuzat sa primeasca sesizari scrise din partea observatorilor, ceea ce potrivit legii constituie o contraventie„. „De aceea, consideram ca sunt necesare prevederi legale mai clare referitoare la drepturile si obligatiile observatorilor si o mai buna instruire a presedintilor BESV in acest sens”, se arata in raport.

Observatorii au mai semnalat ca „un numar mare de sectii de votare nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilitati, ca alegatorii, in special in mediul rural, sunt insuficient familiarizati cu procedurile de votare si ca unele dintre sectiile de votare s-au aglomerat excesiv in anumite perioade ale zilei. De asemenea, multi observatori au mentionat faptul ca unii membri BESV care reprezentau partidele mai mici erau in fapt, in mod explicit si declarat, afiliati altor partide decat cele care i-au nominalizat”.

Problemele intampinate in procesul de acreditare a observatorilor

„Procesul de acreditare, care in teorie reprezinta o formalitate simpla, a fost foarte mult ingreunat de interpretarea neuniforma a cadrului legislativ neunitar, insuficient detaliat sau chiar lacunar. Mai multe solicitari de lamurire a prevederilor legale au fost adresate de CRC Autoritatii Electorale Permanente (AEP) si Biroului Electoral Central (BEC). Desi aceste institutii au reactionat, raspunsurile oferite au venit tardiv si nu au fluidizat in timp util (sau deloc) procedura de acreditare”, se arata in raportul CRC.

Centrul sustine ca „cel mai grav exemplu este decizia referitoare la acreditarea unui numar suplimentar de observatori pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care a sosit cu mare intarziere de la BEC, dupa o presiune publica fara precedent manifestata atat de organizatiile societatii civile, cat si de cetatenii interesati sa devina observatori independenti. Consecinta acestei intarzieri a fost aceea ca CRC si celelalte organizatii care au acreditat observatori nu au putut primi dosare de acreditare timp de noua zile, cat ar fi fost perioada legala, ci doar patru zile, dintre care doua nelucratoare. Restrangerea perioadei de primire a dosarelor de acreditare a presupus un efort logistic substantial din partea organizatiilor implicate si a impiedicat efectiv multi cetateni sa isi exercite dreptul de a observa alegerile”. Citeste aici relatarile facute de HotNews.ro asupra acestei probleme, intre cele doua tururi

„Un alt impediment in procesul de acreditare a fost cauzat de modul in care birourile electorale judetene au interpretat prevederea legala referitoare la termenul limita pentru depunerea dosarelor de acreditare. Astfel, in trei judete (Dambovita, Arges si Mures) interpretarea eronata a cadrului legal a dus la situatii limita. Deciziile de respingere a solicitarilor de acreditare au fost contestate in instanta in regim de urgenta in judetele Dambovita si Arges; de la Tribunalul Dambovita am primit confirmarea curtii in actiunea de contestare a deciziei si, chiar in ziua afisarii sentintei, BEJ Dambovita a luat act si a eliberat acreditarile solicitate. Tribunalul Arges, desi i s-a solicitat judecarea in regim de urgenta a spetei, nu a oferit niciun raspuns„, explica organizatia.

Centrul spune ca a intampinat o situatie speciala la Biroul Electoral Judetean (BEJ) Mures, „unde decizia de a refuza cererile de acreditare a fost afisata abia sambata, 15 noiembrie – orele 14:00, in pre-ziua alegerilor, ceea ce a pus CRC in imposibilitatea practica de a contesta in instanta, in mod real si eficient, decizia biroului judetean”.

„O situatie inedita s-a inregistrat in judetul Teleorman unde decizia de acreditare a observatorilor CRC a fost contestata in instanta de Alianta Electorala PSD-UNPR-PC; in acest caz, Tribunalul Teleorman a mentinut decizia BEJ„, anunta Centrul.

Centrul pentru Resurse Civice semnaleaza in raportul trimis HotNews.ro faptul ca „procedura in sine, care presupune ca acreditarea pentru fiecare judet sau sector al municipiului Bucuresti trebuie obtinuta de la fiecare birou electoral in parte (desi un cetatean poate obtine mai multe acreditari), limiteaza foarte mult libertatea organizatiilor implicate in monitorizarea alegerilor de a-si contura o strategie flexibila. Acreditarea centrala, la nivelul BEC, valabila pentru toate sectiile de votare, ar elimina in fapt cea mai mare parte a birocratiei care insoteste acest intreg proces si ar da organizatiilor societatii civile posibilitatea de a elabora strategii eficiente de monitorizare calibrate in timp real in functie de desfasurarea scrutinului, care sa includa redistribuirea observatorilor in teritoriu in ziua alegerilor”.

„Conform procedurii actuale, turismul electoral nu poate fi monitorizat si documentat in mod relevant tocmai din cauza restrangerilor pe care le impune existenta unei acreditari valabile doar pe aria administrativ-teritoriala a unui singur judet„, avertizeaza centrul.

Cine sunt observatorii din alegerile prezidentiale 2014

Majoritatea persoanelor care au solicitat acreditare sa devina observatori independenti sunt „tineri pana in 40 de ani, ceea ce indica un interes neasteptat in procesul electoral al unei generatii care este adesea acuzata de apatie politica si de absenteism de la urne„, precizeaza CRC. Observatorii independenti sunt cetateni cu drept de vot si neafiliati politic.

Un alt indicator urmarit de organizatie a fost acela al distribuirii la cerere a observatorilor in teritoriu: judetele cu prezenta ridicata la urne in scrutinele precedente au atras cele mai multe cereri de acreditare, iar pentru judetele cu cea mai mica prezenta la vot (de exemplu Harghita si Covasna) nu s-au primit deloc cereri, anunta Centrul pentru Resurse Civice.

Organizatia precizeaza ca „judetele cu un adevarat istoric de frauda electorala au fost printre primele optiuni consemnate in cererile de acreditare: Teleorman – 59 observatori, Olt – 31 observatori, Ilfov – 46 observatori, Contanta – 36 observatori”.

Aproximativ 70 de persoane au fost acreditate numai de CRC la sectiile de votare din strainatate. Aici, organizatia spune ca „in unele cazuri, cand organizarea defectuoasa a procesului electoral a avut drept efect suprimarea efectiva a dreptului de vot al unui mare numar de cetateni, la jumatatea zilei alegerilor observatorii CRC au renuntat la calitatea de observator si implicit la dreptul lor de a observa alegerile si s-au oferit voluntari pentru a ajuta alegatorii sa completeze declaratiile pe proprie raspundere. CRC saluta aceasta decizie a observatorilor, bazata pe intelegerea faptului ca dreptul de vot este mai presus de orice alte consideratii”.

Activitatea tuturor observatorilor s-a desfasurat doar pe baza de voluntariat si nu a fost recompensata financiar, precizeaza Centrul pentru Resurse Civice – care se numara printre organizatiile autorizate de Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) sa obtina de la birourile electorale judetene acreditarea persoanelor pe care le propun ca observatori in sectiile de votare.

Cate persoane au cerut sa devina observatoare la alegeri si unde

Organizatia anunta ca au fost solicitate acreditari pentru turul I si II pentru 16 judete, diaspora si Bucuresti, iar suplimentar pentru turul II pentru 35 de judete, diaspora si Bucuresti.

Numarul de observatori pentru care au fost formulate solicitari de acreditare catre Birourile Electorale de Judet/Sector/Strainatate (turul I+II):

• Alba (2),
• Arad (3),
• Arges (4 – respinse, actiune in instanta fara raspuns pana la data elegerilor),
• Bacau (4),
• Bihor (2),
• Bistrita-Nasaud (32),
• Botosani (1),
• Brasov (9),
• Buzau (1 – fara raspuns),
• Caras-Severin (7),
• Calarasi (11),
• Cluj (31),
• Constanta (36),
• Dambovita (5 – acceptati dupa formularea unei actiuni la Tribunalul Dambovita),
• Dolj (6),
• Galati (2),
• Giurgiu (34),
• Gorj (3),
• Hunedoara (1 acceptat si 5 respinsi – eroare CRC, transmitere tardiva catre BEJ),
• Ialomita (6),
• Iasi (19),
• Ilfov (46),
• Mehedinti (9),
• Mures (4 – refuzate, raspuns primit sambata, 15 noiembrie),
• Neamt (4),
• Olt (31),
• Prahova (11),
• Satu Mare (1),
• Salaj (4),
• Sibiu (10),
• Suceava (8),
• Teleorman (59 acceptate si 9 respinse – declaratie ilizibila la transmiterea pe fax),
• Timis (16),
• Vaslui (4),
• Valcea (21),
• Vrancea (9),
• Bucuresti Sector 1 (76),
• Bucuresti Sector 2 (76),
• Bucuresti Sector 3 (76),
• Bucuresti Sector 4 (76),
• Bucuresti Sector 5 (76),
• Bucuresti Sector 6 (76),
• Strainatate (70).

Centrul precizeaza ca au fost refuzate solicitarile de acreditare pentru 14 observatori, iar pentru judetele Braila, Covasna, Harghita, Maramures si Tulcea nu s-au facut solicitari de acreditare de observatori independenti din partea acestei asociatii.

„In total s-au emis 973 de acreditari pentru sectiile de vot din tara si strainatate. Acest numar nu reflecta insa numarul total de observatori prezenti pe teren in zilele de 2 si 16 noiembrie (o parte dintre acestia au solicitat acreditarea ca observator independent in mai mult de un judet sau sector) si nici numarul de sectii supravegheate (majoritatea au ales sa observe o singura sectie de vot, insa o parte au optat pentru functionarea ca observator mobil, acoperind mai multe sectii de vot apropiate). Numarul total al sectiilor de vot si al observatorilor prezenti la urne le vom publica in momentul finalizarii procesului de centralizare a fiselor de observare completate”, explica organizatia.

Centrul pentru Resurse Civice explica faptul ca datele statistice referitoare la neregulile observate se bazeaza pe centralizarea preliminara a rapoartelor de observare, un raport final urmand sa fie elaborat la momentul finalizarii procesului de centralizare a fiselor de observare; „distribuirea observatorilor in teritoriu a fost decisa pe baza cererilor acestora si nu a fost aleatoare, ci s-a concentrat pe zonele cu prezenta mare la vot si cu istoric de frauda electorala. De aceea, frecventa neregulilor semnalate nu este reprezentativa pentru procesul electoral la scara nationala”, precizeaza organizatia.

„Intregul buget alocat in cadrul acestui proiect pentru recrutarea observatorilor, promovarea mesajului, comunicarea interna, manualul pentru observatori, formularele de observare, cele doua sesiuni de instructaj organizate la Cluj-Napoca, respectiv Bucuresti, consultanta juridica si electorala, transport si analiza datelor statistice s-a ridicat la suma totala de 0 lei”, anunta Centrul.

Citeste si:

• Victor Ponta, discurs in fata Parlamentului despre votul din diapora: Legea trebuie schimbata, e depasita de realitatile demografice. / A fost primul scrutin electoral la care nimeni n-a acuzat elemente de frauda

• Eroii anonimi ai alegerilor din tara: observatorii independenti

• Gabriel Oprea – „Interes national”, acuzat de complicitate morala la fraudarea alegerilor din cauza pasivitatii Politiei in fata turismului electoral si a amenintarilor la care au fost supusi observatorii

• Localitatile unde s-a inregistrat recolta-record de voturi pe listele suplimentare: Care sunt satele si orasele unde au votat de pana la 7 ori mai multi turisti decat localnici

• Presiunile la adresa observatorilor si incercari de influentare a alegatorilor sunt laitmotivul turului 2

• Centrul pentru Resurse Civice: Avem probleme cu acreditarea observatorilor in Teleorman, Arges si Dambovita – judetele cu mari suspiciuni de turism electoral

• Zece ONG-uri cer Biroului Electoral Central sa permita de urgenta acreditarea de observatori suplimentari la turul II al alegerilor prezidentiale

• Centrul pentru Resurse Civice: Rapoartele observatorilor dupa primul tur indica suspiciuni de turism electoral. Solicitam Autoritatii Electorale Permanente verificarea de urgenta a listelor suplimentare

• Posibili indicatori de frauda, ora 16: Evolutii suspecte la votul cu urna mobila, unde Covasna este pe primul loc. La votul pe liste suplimentare, suspiciuni de frauda in Giurgiu, Olt, Mehedinti, Valcea