NEWSLETTER / O bucățică de Georgescu în buzunarul fiecărui candidat la prezidențiale

Salutare,
Dincolo de evenimentele de ultimă oră legate de decizia Curții de Apel Ploiești despre care avocații spun că nu ar afectat alegerile, mai sunt 10 zile până la primul tur, iar George Simion domină clasamentul candidaților la prezidențiale (și) în ultimul sondaj de opinie realizat de AtlasIntel, la comanda HotNews. Liderul AUR este cotat cu 31,9%, fiind urmat de Crin Antonescu, cu 22,6% și Nicușor Dan cu 22%, în ușoară creștere față de sondajul precedent (21,2%).
Un alt sondaj, comandat de Antena 3, arată aceeași ordine a candidaților din frunte, numai că diferă procentele: Simion are 26,5%, Crin Antonescu 26%, iar Nicușor Dan, 19,5%.
Ca să fac o mică speculație, e totuși destul de previzibil ca sondajul comandat de Antena 3 să-l dea mai bine decât alții pe Crin Antonescu, având în vedere înclinația, vizibilă pentru telespectatori, pentru candidatul susținut de PSD, PNL, UDMR.
A doua observație ar fi că AtlasIntel are un plus de credibilitate, după ce a dat cele mai apropiate rezultate de scorul final la alegerile pentru Primăria Capitalei din 2024.
Oamenii nu spun întotdeauna adevărul

Totuși…nu avem cum să vorbim despre sondaje, fără să amintim episodul de la alegerile prezidențiale de anul trecut, când niciun institut nu l-a dat pe Georgescu măcar cu un procent cu două cifre, deși candidatul independent s-a situat pe primul loc după numărarea voturilor.
Și prima întrebare care-mi vine în minte ar fi următoarea: influențează în vreun fel aceste sondaje opțiunea de vot a oamenilor? Adică, s-o spunem direct, are vreun sens să arunci pe piață sondaje fabricate, în ideea că astfel vei convinge electoratul să se îndrepte către candidatul tău?
Sociologul Cătălin Stoica, fost director al CURS, a explicat într-un interviu pentru HotNews că „încercarea de manipulare prin sondaje este limitată la lumea potențialilor sponsori de partid”.
Cu alte cuvinte, votanții nu pot fi influențați de scorurile unui candidat sau altul pentru că „nu mai suntem ca pe vremea lui Ceaușescu, în care exista doar un post de televiziune și ziarele controlate”. Acum oamenii își iau informații din diverse surse, și pot vedea singuri că într-un sondaj un candidat e pe locul 1 și în altul pe locul 4-5.
Sociologul mai spune un lucru important, pe care l-au mai explicat și alții: oamenii nu sunt sinceri când sunt întrebați ce votează. „Nu pentru că ar fi machiavelici, ci pentru că nu vor să răspundă”.
Și aici intervine ceva ce nicio casă de sondare a opiniei publice nu poate schimba.
Realitatea din sondaje versus realitatea de pe teren

„Să fie oare Lasconi, „noul Georgescu” al acestor alegeri?”, a sunat zilele trecute în redacție o glumă la care toată lumea a râs. Dacă în noiembrie nu l-a văzut nimeni pe Georgescu venind, cine știe, poate pe 4 mai ne trezim cu alt candidat în fruntea clasamentului. De ce nu ar fi Lasconi, care acum e dată de sondaje cu un procent dintr-o singură cifră?
Situația e de râs și nu prea. Am să povestesc acum o întâmplare dintr-o deplasare pe care am făcut-o zilele trecute într-o localitate din Delta Dunării, unde am fost pentru a filma un reportaj despre alegerile prezidențiale.
Primarul comunei este pesedist, iar în biroul său am văzut la un moment dat niște afișe cu Crin Antonescu, pe care colegul meu videograf a vrut să le filmeze. Primarul s-a supărat, a ascuns afișele de cameră și de ochii noștri și ne-a zis că nu dorește să-l înjure oamenii prin comună.
„Păi nu este candidatul dumneavoastră?”, l-am întrebat. „La cât de derutați și lipsiți de speranță sunt oamenii, eu nu o să le spun cu cine să voteze, mai bine stau în banca mea”, a replicat primarul.
Nu știu dacă afișele respective cu Crin Antonescu vor vedea lumina zilei și nici dacă întâmplarea respectivă are relevanță națională.
Știu însă sigur că primarii înțeleg cel mai bine care e starea de spirit a oamenilor din micile localități. Iar dacă ei cred că e riscant să facă campanie pentru candidatul propriului partid, înseamnă că practic se poate întâmpla orice.
Există un contraargument aici: la nivel național, PSD finanțează din greu campania lui Crin Antonescu. În primele două săptămâni, Crin Antonescu a primit de la PSD peste 34 milioane de lei, în timp ce PNL a transferat doar 2 milioane de lei, potrivit datelor raportate la Autoritatea Electorală Permanentă și consultate de HotNews.
Vom vedea dacă banii compensează lipsa de entuziasm.
A plătit AUR 1,5 milioane de euro pentru promovarea în SUA a lui George Simion? Partidul spune că nu. AEP verifică

Aflat primul în sondaje, George Simion, îmi pare acum un om diferit de cel pe care l-am cunoscut în ultimii ani. Mai țineți minte ce bulling făcea candidatul AUR prin Parlament față de colegii din alte partide? Sau când se ducea neinvitat la Digi24 sau Antena 3 și, pentru că nu era lăsat să intre, se lua în piept cu paznicii: „Mă, cine ești tu”?
În campania asta, George Simion a evitat să se întâlnească cu presa mainstream, pe care parcă intenționat dorește să și-o ostilizeze. Știe că asta ar da bine în ochii publicului lui Georgescu.
Apoi, a obținut și mult dorita fotografie cu candidatul „mesianic”: Georgescu și Simion au fost împreună la slujba de Înviere, s-au filmat și s-au postat pe TikTok.
Liderul AUR a făcut și un tur în America unde a dat câteva interviuri, unul dintre acestea lui Steve Bannon, un conservator cunoscut și fost consilier al lui Donald Trump. La podcastul lui Bannon, Simion a declarat că „ar putea fi eliminat fizic”, de „globaliști”. O exagerare de care și Georgescu ar fi mândru.
Antena 3 și G4 Media au publicat pe 23 aprilie informația că AUR ar fi plătit unei firme de lobby din SUA suma de 1,5 milioane de euro. Deci expunerea mediatică a lui Simion nu ar fi fost chiar gratis.
Deși există un contract pe site-ul oficial al Departamentului de Justiție din SUA (potrivit legii americane, firmele de lobby au obligația să înregistreze contractele încheiate pe plan extern și intern), Marius Lulea, omul responsabil cu finanțele de la AUR, a declarat că nu a semnat niciun act în acest sens. AEP, instituția care analizează legalitatea cheltuielilor, spune că va verifica.
Dar AEP nu a văzut nici milionul de euro din campania lui Georgescu, deci aș putea avea rezerve că de data asta va fi eficientă.
HotNews a întrebat compania americană menționată în contract care a răspuns că acesta nu este în vigoare și nu s-au plătit banii. AUR l-a numit „un draft”. De ce, totuși, a fost publicat pe site-ul Departamentului de Justiție, dacă nu era în vigoare? Nu știm deocamdată.
Dacă problema de legalitate nu este încă rezolvată, știm în schimb ce urmărește Simion: să calce cât mai mult pe urmele lui Georgescu. Inclusiv să primească o mângâiere pe creștet de la cineva din anturajul lui Trump.
Vom vedea dacă o va obține. E concurență mare la acest capitol.
Crin Antonescu și șeful lui de campanie „acest om cu o conștiință religioasă accentuată”

Crin Antonescu a ieșit bine din scandalul cu declarația dată la Securitate, în 1988, despre un fost coleg profesor din Niculițel. Sau cel puțin sondajele nu arată că ar fi probleme.
Eu m-aș opri însă la alte lucruri despre Antonescu, mult mai legate de prezent.
De exemplu, despre cum un liberal care a trăit în ultimii 10 la Bruxelles, capitala Uniunii Europene, cea progresistă, lângă o soție fostă comisar european în primul mandat al Ursulei von der Leyen și fostă președintă a Comisiei de Mediu din Parlamentul European, a ajuns unul din cei mai conservatori politicieni din România.
Crin Antonescu a declarat că „încălzirea globală nu este un efect al acțiunii umane”, o afirmație pe care cu greu poți s-o găsești în zilele noastre la vreun politician european.
După aceea a șocat din nou, când a spus că, dacă ar fi după el, i-ar împușca pe stadion pe traficanții de droguri, exact ca în China. Declarațiile sunt, poate, pe gustul unor români, cărora le cere votul. Dar nu au nicio legătură, nici cu vremurile, nici cu locul. În Uniunea Europeană nu se mai omoară oameni pe stadioane de cel puțin 100 de ani.
Recorder a făcut un portret al candidatului Crin Antonescu din care am reținut o declarație foarte interesantă a șefului acestuia de campanie, Mircea Roșca.
„Trebuie să ne uităm la semnalul pe care-l dă Trump vis a vis de România. Nu mai există PSD de altă dată, nu mai există liberalii de altădată, nu se mai împarte clasa politică între stânga și dreapta, ci se împarte între cei care-l cunosc și cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu”.
Pentru cine nu-l cunoaște, Mircea Roșca, „acest om cu o conștiință religioasă accentuată”, după cum i-a zis Antonescu, este un deputat liberal de Prahova care a scăpat de procesul de trafic de influență după ce dosarul său s-a prescris, fiind plimbat prin instanțe.
Altfel, Crin Antonescu plânge pe umărul celor care au fost scoși din politică de dosarele lor penale pentru ca apoi să fie declarați nevinovați.
Nicușor Dan și „problema” Matei Păun

Nicușor Dan nu pare să profite, deocamdată, de decizia USR de a-i acorda sprijinul, în locul candidatei pe care a înscris-o la BEC. Poate vom vedea mai aproape de alegeri cum procentele Elenei Lasconi se așează pe umerii lui Nicușor Dan, ca o ploaie de primăvară.
Vestea bună pentru el este că vocile celor din societatea civilă care au criticat decizia USR s-au mai liniștit. Probabil că, pe măsură ce ne apropiem de data de 4 mai, pragmatismul înlocuiește emoția.
Dar Nicușor Dan are alte probleme. Una mică și anume naivitatea cu care vorbește despre anumite subiecte sensibile de politică externă.
De exemplu, când spune că și-ar dori unirea cu Republica Moldova „vorbește cu lejeritate despre un subiect pe care l-au folosit în ultimii ani mai degrabă extremiștii decât liderii politici tradiționali”, după cum remarcă Sabina Fati într-o analiză pe DW.
O problemă mai mare e însă omul de afaceri Matei Păun, fostul său șef de campanie.
„Acest domn a afirmat că Putin nu este «rău», ci mai degrabă «Occidentul este belicos și însetat de sânge», prin sancțiunile aplicate Rusiei pentru invadarea și anexarea Crimeei. E de părere că «Federația Rusă apără creștinismul, în timp ce America și Occidentul depravat îl atacă». Și că protestele de la Kiev din 2013-2014 împotriva dictatorului Ianukovici, sculă a lui Putin, au fost puse la cale de Occident”, a scris Cristian Tudor Popescu pe Facebook într-o postare în care a explicat de ce nu-l susține pe Nicușor Dan la prezidențiale, deși l-a votat la primărie.
Jurnalistul și-a declarat deja susținerea pentru Crin Antonescu. Deci poate fi părtinitor.
Oricum ar fi însă, Matei Păun ar trebui să răspundă la niște întrebări. L-am invitat la un interviu, pentru a lămuri și cât e de apropiat de Nicușor Dan și ce părere are despre Putin. După ce mi-a cerut să-i trimit pe WhatsApp temele interviului mi-a închis telefonul când l-am sunat să stabilim detaliile. Nu m-a mai sunat niciodată înapoi.
Și cum necazurile vin, de regulă, în valuri, Nicușor Dan are acum probleme și cu finanțarea campaniei electorale. În urma unui control desfășurat în perioada 4-24 aprilie, AEP a descoperit că Nicușor Dan a obținut donații de peste 3 milioane de lei pe care nu le-a declarat. Vom vedea ce se întâmplă.
Nu aș încheia primul newsletter fără să vă împărtășesc o idee pe care o am de când am văzut lista de candidați și despre ce vorbesc aceștia: avem cea mai conservatoare campanie electorală pentru prezidențiale din istoria acestei țări. Candidații poartă cruci la gât, merg împreună la biserică, aleg Biblia înaintea Constituției, apără familia tradițională, nu vor parade LGBTQ.
Călin Georgescu nu mai candidează, dar, dacă-i controlăm, putem găsim câte o bucățică de „Mesia” în buzunarul fiecărui prezidențiabil.
Pe data viitoare,
Gabriel Bejan
Dacă vreți să primiți următoarele ediții ale newsletterului „Rațiunea, înapoi!” și să aflați mai multe despre alegerile prezidențiale, vă puteți abona aici: