Președintele centrist al României dorește să evite organizarea de noi alegeri, care riscă să ducă la preluarea puterii de către extrema-dreaptă, însă partidele rivale se luptă să ajungă la un acord privind formarea unei noi coaliții.
La puțin peste un an după ce președintele Dan a preluat puterea în urma unei confruntări tensionate cu extrema-dreaptă, acesta se confruntă cu „cea mai serioasă provocare de până acum” – și anume încercarea de a media un acord între partidele din fosta coaliție de guvernare pentru formarea unui Executiv stabil, a comentat joi una dintre cele mai importante publicații internaționale.
Ultima coaliție din România s-a destrămat în luna aprilie, iar primele două propuneri ale lui Nicușor Dan pentru funcția de premier nu au reușit să obțină suficient sprijin din partea partidelor pentru a conduce o nouă administrație. Acum mai are o singură șansă – să propună un nou prim-ministru și să obțină avizarea candidatului printr-un vot în Parlament, înainte ca opțiunea alegerilor anticipate să intre în joc.
Nicușor Dan s-a arătat extrem reticent să declanșeze noi alegeri parlamentare, întrucât rivalii săi declarați din dreapta dură – partidul Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) – dețin un avans semnificativ în sondaje.
Însă refuzul de a convoca alegeri prezintă un risc, având în vedere că adversarii președintelui din cadrul AUR și al altor partide amenință deja că vor încerca să-l suspende – o opțiune despre care unii cred că îi va aduce un sprijin mai larg pe măsură ce criza guvernamentală se prelungește, scrie Politico.
Între timp, pentru această țară de 19 milioane de locuitori situată la granița de est a UE, timpul se scurge, notează prestigioasa publicație de la Bruxelles. Bucureștiul se află sub presiune să-și reducă deficitul bugetar ridicat și să îndeplinească obiectivele-cheie ale reformelor economice până la sfârșitul lunii august, pentru a-și asigura o finanțare din partea UE în valoare de aproximativ 11 miliarde de euro.
Agențiile internaționale de rating de credit urmăresc, de asemenea, situația, pe fondul temerilor că incertitudinea politică riscă să declanșeze o retrogradare extrem de dăunătoare a ratingului țării.
„Începutul unei crize constituționale”, spune un reputat politolog
La această presiune se adaugă vacanța parlamentară programată în timpul verii. Dacă nu se ajunge la un acord până la sfârșitul lunii iunie, spun analiștii, actualul cabinet interimar condus de premierul Ilie Bolojan va continua probabil să guverneze până în toamnă.
„Ne aflăm acum la începutul unei crize constituționale”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică (SNSPA) din București. Conform Constituției, unii miniștri aflați în prezent în funcție „nu au dreptul să fie miniștri”, deoarece mandatul guvernului interimar nu ar trebui să depășească 45 de zile, termen care a expirat deja.
Discuțiile dintre partidele politice din România pentru a ajunge la un acord privind formarea unui guvern minoritar au continuat joi, dar s-au încheiat după două ore, după cum a relatat HotNews, fără ca un acord să fi fost anunțat. Mai mult, PSD și USR se situează pe poziții ireconciliabile, conform mesajelor transmise public în cursul serii de către liderii lor, Sorin Grindeanu și Dominic Fritz.
Nicușor Dan este așteptat să se întâlnească din nou cu liderii partidelor vineri, dar nu va desemna un nou prim-ministru decât dacă aceștia vor ajunge la un acord privind formarea unui guvern minoritar, cu susținere în Parlament pentru învestire.
Opțiunile de pe masa președintelui
Analistul politic Radu Magdin spune că, în opinia lui, alegerile anticipate nu reprezintă un scenariu „credibil”, deoarece România nu a organizat niciodată un astfel de scrutin după căderea comunismului, în 1989, și până în prezent.
„Ne aflăm într-o etapă de consultări prezidențiale accelerate cu partidele”, a declarat Magdin.
El a explicat că alegerea se face între două opțiuni: fie un guvern minoritar format din Partidul Social-Democrat (PSD), ai cărui membri l-au propus săptămâna aceasta pe liderul lor, Sorin Grindeanu, pentru funcția de prim-ministru; fie un guvern minoritar alcătuit din liberalii premierului în exercițiu (PNL), alături de celelalte două partide de centru-dreapta (USR și UDMR).
În prezent se discută și o a treia opțiune, care ar implica o „rotativă” între un guvern minoritar format exclusiv din PSD și coaliția minoritară de centru-dreapta și liberală (PNL-USR-UDMR), până la următoarele alegeri parlamentare, prevăzute pentru anul 2028.
PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan în aprilie și s-a aliat cu AUR – condus de fostul rival al lui Dan la președinție, George Simion – pentru a susține moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul condus de liberali.
Partidului condus de Grindeanu nu i-au plăcut politicile severe de reducere a deficitului promovate de premierul Bolojan, care au afectat electoratul pe care social-democrații îl reprezintă, a mai scris Politico.
