„Nu am refuzat niciodată pacienți. Avem întotdeauna stoc de dispozitive cardiace pentru urgențe”. Interviu cu managerul celui mai important spital de boli cardiovasculare din țară
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu din Bucucrești, cel mai important spital de boli cardiovasculare din România. Într-o perioadă în care se vorbește mai mult ca niciodată despre dispozitivele cardiace de care au nevoie unii dintre pacienții cu boli cardiovasculare, dispozitive despre care unii medici cardiologi și asociații de pacienți spun că în multe spitale nu sunt suficiente din cauza sumelor insuficiente, există și o excepție: la Institutul C.C. Iliescu nu se refuză pacienți, ba chiar sunt preluați 40% dintre pacienții din sud-estul României ce reprezintă urgențe, declară pentru HotNews.ro managerul institutului, medicul Gheorghe Ceaușu.
40% dintre urgențele cardiovasculare din sud-estul României ajung la Institutul C.C. Iliescu
Înainte de toate, l-am întrebat pe dr. Gheorghe Ceaușu dacă la Institutul C.C. Iliescu au existat, de-a lungul vremii, discontinuități în ceea ce privește stocurile de dispozitive cardiace, reclamate zilele acestea atât de asociațiile de pacienți, cât și de către medici, în alte spitale din țară: „Este mult spus discontinuități. Noi avem un plan de aprovizionare, pentru că toate aceste device-uri sunt decontate pe Program Național (de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate – n.red.)”
„Nu am avut niciodată pacienți care au fost refuzați, nu au fost pacienți îndrumați către alte spitale”, spune managerul Gheorghe Ceaușu. „Întotdeauna noi am avut un stoc pentru urgențe, pentru că aceste cazuri reprezintă de multe ori urgențe și pot fi imprevizibile.”
Dimpotrivă, afirmă Gheorghe Ceaușu, Institutul C.C. Iliescu preia și pacienți de la alte spitale: „Ne sună de la alte spitale: „Avem un pacient căruia îi trebuie stimulator sau avem un pacient cu următoarea problemă.” Și le dăm noi. Îi primim și îi tratăm.”
Institutul C.C. Iliescu face inclusiv solicitări pentru suplimentare de fonduri, iar în 99% dintre cazuri, aceste solicitări au fost onorate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, declară Gheorghe Ceaușu pentru HotNews.ro.
40% dintre urgențele de boli cardiovasculare și chirurgicale cardiovasculare din sud-estul României se adresează Institutului C.C. Iliescu, spune managerul spitalului: „Pacienții din sud-estul României, tot ceea ce înseamnă urgențe pe această zonă de boli cardiovasculare, se adresează spitalului nostru. Spitalele din țară, care fie nu au specialiști, fie nu au dotările necesare, internează în urgență, dar, în baza unor protocoale de colaborare, îi direcționează către noi.”
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu
Pacienții care pot fi amânați pe termen scurt sunt internați și conectați la aparate fixe
Dacă în cazul urgențelor, Gheorghe Ceaușu spune că la spitalul pe care îl conduce acestea nu sunt niciodată amânate, în cazurile de pacienți care mai pot fi amânate – o zi, două, trei sau o săptămână – „până când se primesc banii și se refac stocurile pe deplin, facem acest lucru, după o analiză în comisia medicală: se analizează cazul pacientului, gravitatea afecțiunii de care suferă”, declară managerul celui mai important institut de boli cardiovasculare din țară.
„Există niște aparate care sunt fixe și care nu pot fi folosite pe termen lung. În situațiile în care nu există dispozitivul cardiac în acel moment pe stocul spitalului dar el este așteptat în câteva zile, pacienții sunt puși la aceste aparate pentru stimulare temporară. Dar ei rămân obligatoriu internați, sunt legați de aparat practic, sunt „legați” de par și de priză”, explică Gheorghe Ceaușu.
„Noi ne desfășurăm activitatea nu aș putea să spun că în condiții optime, ar fi aberant să auziți treaba aceasta de la mine. Sunt greutăți, dar încercăm să șe depășim – prin coordonare, prin planificare, prin eforturi comune și comunicare permanentă cu șefii de secții, cu colegii noștri, cu cei de la aprovizionare – încercăm întotdeauna să nu rămânem descoperiți”, mai spune managerul Gheorghe Ceaușu.
„Încercăm să facem lucrurile cât de poate de decent, atât în ceea ce privește siguranța și sănătatea pacienților, cât și în ceea ce privește confortul profesional al medicilor.”
Președinte de asociație de pacienți: „În cazul de la Iași, pacienții ar fi trebuit direcționați către spitale care au pe stoc dispozitive cardiace”
În România, bolile cardiovasculare fac aproximativ 150.000 de victime anual, reprezentând 60% din totalul deceselor, în contextul în care mulți români ajung la medic în stadii foarte avansate ale bolii și mult mai rar în stadii incipiente.
Țara noastră ocupă locul 1 în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 44 de decese la 100.000 de locuitori.
Numărul pacienților români care au nevoie de montarea unui dispozitiv cardiac – stimulator sau defibrilator – îl depășește pe cel al dispozitivelor cardiace decontate de stat, indiferent că vorbim despre decontare prin Casa de Asigurări de Sănătate sau de programe ale Ministerului Sănătății, care sunt distincte și care au fost create tocmai special pentru a mai ameliora problema. Veșnicele lipsuri din sistem și veșnicul „s-au terminat banii”, de la medicamente și consumabile până la dispozitive medicale scumpe, reprezintă principala cauză care a făcut posibil cazul de la Iași – indicată atât de medicii, cât și de asociațiile de pacienți consultate în ultimele zile de HotNews.ro.
Vasile Barbu, președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor
Acum nici 10 ani, românii plăteau din buzunar între 4.000 și 6.000 de euro pentru un dispozitiv cardiac, înainte ca autoritățile să creeze mecanisme mai clare de decontare.
Astăzi, statul le decontează, dar în multe spitale, numărul lor este în continuare insuficient.
Există un decalaj între nevoile reale și ceea ce pot să achiziționeze spitalele de stat, declară pentru HotNews.ro Vasile Barbu, președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
Numărul acestor dispozitive este limitat, iar de aici se trage totul – nu sunt multe centre care derulează astfel de programe în țară, sunt câteva, iar acelea sunt foarte aglomerate, confirmă și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.
Vasile Barbu mai spune că, pe tot parcursul anului trecut, către asociația de pacienți pe care o conduce au curs plângeri legate de crize de medicamente și materiale sanitare la Spitalul Sf. Spiridon din Iași – care a ajuns acum subiect de anchetă a procurorilor. Președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor arată cu degetul către „managementul pot să spun dezastruos al spitalului, din acest punct de vedere” și afirmă că însuși medicul Dan Tesloianu, anchetat acum de procurori, i-a semnalat de-a lungul timpului lipsurile de materiale din spital, inclusiv de dispozitive cardiace. Vasile Barbu subliniază însă că acest lucru „nu este o scuză pentru medicul Tesloianu, că a recurs la astfel de proceduri”.
Totodată, președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor este de părere că soluția cea mai bună pentru pacienții de la Iași ar fi fost ca ei să fie transferați către alte unități medicale, care dispuneau de astfel de dispozitive la momentul respectiv. Asta a și făcut asociația de pacienți condusă de Vasile Barbu de-a lungul timpului – a direcționat oameni către alte spitale de stat care le puteau monta astfel de dispozitive, chiar dacă erau nevoiți să aștepte mai întâi pe lista de așteptare.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro