O propunere de evaluare comparativă a universităților pe domenii de studii

Evaluarea comparativă a programelor de studii (benchmarking) este tot mai larg utilizată în mediul academic, fiind un instrument care permite diverșilor actori interesați (studenți, viitori studenți, finanțatori etc.) să facă alegeri fundamentate cu privire la aceste programe. Clasamentul academic al universităților (e.g. Academic Ranking of World Universities, cunoscut și ca „topul Shanghai”, Times Higher Education World University Rankings sau QS World University Rankings ca să menționăm doar câteva dintre cele mai cunoscute inițiative de evaluare comparativă la nivel global a performanțelor universitare) folosesc tot mai mult evaluările pe domenii de studii, pe lângă cele instituționale globale. Evaluările pe domenii (subject rankings) sunt deosebit de utile viitorilor studenți, dar și decidenților în alegerile și deciziile cu privire la programe de studii.

Necesitatea evaluării comparative a programelor de studii mai are o rațiune importantă care nu poate fi lăsată deoparte: calitatea programelor finanțate din fonduri publice. În România, începând din 2016, Consiliul Național de Finanțare a Învățământului Superior (CNFIS) a elaborat o metodologie proprie de alocare a finanțării instituționale (1) pe programe de studii (grupate în domenii de finanțare), pe baza unor indicatori de performanță (2) aplicați preponderent la nivelul programelor de studii (3). Acești indicatori permit comparații între performanțele universităților în cadrul domeniilor de studii și servesc la alocarea fondurilor destinate finanțării suplimentare pentru excelență. În același timp însă, datele colectate de CNFIS pentru alocarea fondurilor bugetare în universități sunt date publice (anonimizate pentru a respecta prevederile legale) și ele ar putea fi folosite și pentru a asigura transparența și accesul liber la informații privind performanțele programelor de studii, nu doar pentru fundamentarea unor decizii de alocare financiară. Prin urmare, într-un colectiv format din cadre didactice și cercetători din SNSPA și Universitatea din București, am realizat experimental un exercițiu de evaluare, folosind datele publice disponibile, pentru următoarele domenii de studii: Fizică, Inginerie Civilă, Sociologie, Științe Politice, Științe Economice (fără Cibernetică, Statistică și Informatică economică), Psihologie și științe comportamentale, Filosofie și Istorie.

Metodologia pe care am folosit-o cuprinde 6 indicatori, dintre care 3 privesc rezultatele și impactul activităților de cercetare științifică măsurate la nivelul cadrelor didactice din universități care își desfășoară activitatea academică de educație și cercetare științifică în cadrul programelor de studii evaluate. Acești trei indicatori sunt utilizați, în variante ușor diferite, și în metodologia CNFIS de alocare a fondurilor bugetare. Un alt indicator CNFIS pe care l-am inclus și în metodologia noastră măsoară nivelul de implicare organizațională și de susținere pe care universitatea îl asigură angajaților în vederea derulării activităților de cercetare științifică, pe lângă cele de predare – învățare. Alți doi indicatori suplimentari folosiți doar în metodologia propusă de noi vizează dimensiunea universității în cadrul domeniului de studii în care am realizat evaluarea, considerându-se numărul cadrelor didactice, respectiv al conducătorilor de doctorat din domeniul respectiv.

Pentru toți indicatorii, valoarea absolută este standardizatăprinraportarea valorii indicatorului la valoarea maximă înregistrată în cadrul populației de universități în cadrul ramurii de știință. Astfel, fiecare indicator în parte înregistrează valori standardizate sub-unitare, cu excepția universității care înregistrează valoarea absolută maximă, care standardizată este echivalentă cu 1. Această valoare reprezintă în fapt un raport care descrie distanța, respectiv diferența dintre fiecare universitate în parte și universitatea care înregistrează cea mai mare valoare pentru fiecare indicator în parte.

Rezultatul experimentului de evaluare pe care îl prezentăm constă în încadrarea fiecărei universități – din perspectiva distinctă a fiecărui domeniu (ramuri de ştiință) din cele 8 pe care le-am analizat – într-o clasă. Clasele reprezintă rezultatul final al evaluării comparative pe care o propunem. În funcție de scorul global standard obținut universitățile sunt clasificate la nivelul unui anumit domeniu într-una dintre cele 4 clase notate de la A la D, unde A reprezintă clasa universităților care înregistrează cele mai bune scoruri globale standardizate ȋn acel domeniu, iar D reprezintă clasa universităților cu cele mai reduse scoruri globale standard. Clasele sunt definite pe segmente din distribuția scorurilor globale standardizate, astfel: în clasa A sunt incluse universitățile care au înregistrat scoruri globale standardizate între 1 și 0,75; în clasa B sunt incluse universitățile care au scoruri globale standardizate cuprinse în intervalul 0,74 – 0,50; în clasa C sunt incluse universitățile care au scoruri globale standardizate cuprinse în intervalul 0,49 – 0,30, iar în clasa D universitățile care au înregistrat scoruri globale în intervalul 0,29 – 0,1. Universitățile care au ȋnregistrat scoruri globale mai mici de 0,1 nu au fost atribuite unei clase în acel domeniu

Sursa datelorutilizate pentru calcularea valorilor indicatorilor o reprezintă baza de date gestionată de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS). Datele sunt cele declarate de universitățile din România conform Metodologiei utilizate de CNFIS și au ca an de referință anul 2017. Datele au fost obținute printr-o solicitare înaintată în baza legii 544 / 2001, privind accesul liber la informații de interes public.

Prezentăm în continuare rezultatele evaluării comparative a universităților în cele opt domenii de studii: Fizică, Inginerie Civilă, Sociologie, Științe Politice, Științe Economice (fără Cibernetică, Statistică și Informatică economică), Psihologie și științe comportamentale, Filosofie și Istorie.

Pentru fiecare domeniu (ramură de ştiință) prezentăm mai jos un tabel ce conține datele fiecărei universități pentru fiecare indicator, atât ȋn valori absolute cât şi in valori standardizate. De asemenea, în tabele este prezentată și clasa în care se încadrează fiecare universitate în domeniile de studii selectate.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

O propunere de evaluare comparativă a universităților pe domenii de studii

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”