Oficial OECD: Copiii români învață multe lucruri, dar superficial. Învață să repete multe cunoștințe, nu să pună întrebări. Ce e de făcut

Când mă uit la educația din România, predarea conținutului materiei este foarte bună, de fapt. Copiii învață multe lucruri. Dar, ei învățară lucruri la nivel superficial, a declarat Andreas Schleicher, director educație și competențe OECD, în cadrul unui eveniment organizat de Romanian Business Leaders. „Învață să reproducă multe cunoștințe. Ei nu învață să pună întrebări. Mentalitatea de creștere asta înseamnă. Înseamnă că-mi văd limitele, dar știu că pot crește peste. Să văd orizontul”, spune el.

Potrivit acestuia, trebuie oferite tinerilor mai multe posibilități să experimenteze lucruri. Nu le spunem despre rezultatele unui experiment.

• Cereți să facă acele experimente și să învețe din ele.

• Oferiți tinerilor mai multe oportunități să învețe, nu să reproducă ceea ce învață, și să folosească ceea ce au învățat.

„Este important să le oferiți tinerilor aspirații înalte asupra carierei. Arătați-le lumea viitorului. Fiecare angajator poate face asta în școlile locale, să mergi în școală cu angajați care să vorbească despre locul lor de muncă, despre viitor. Este un lucru simplu de făcut și reprezintă o activitate importantă. Bineînțeles, puteți face mai multe, să organizați competiții, să vă concentrați pe lucruri care nu sunt învățate foarte bine în școală”, a afirmat Schleicher.

• Cel mai simplu este să mergi în școală, să construiești legături și să ajuți tinerii să vadă mai mult despre lumea reală.

„Lumea oferă multe experiențe interesante. Când mă uit la Estonia cum era acum 20 de ani, era la fel ca România în domeniul educației. Ei au construit o cultură antreprenorială în educație, au dat școlilor mai multă discreție, mai mult spațiu de manevră întărind legătura dintre societate și școală”, a precizat el.

Un exemplu despre un experiment

„Vă dau un exemplu, un lucru pe care industria l-a făcut în Portugalia. Au creat o inițiativă prin care au dat școlilor 1 euro pentru fiecare elev. Au spus: Nu vrem ca acei bani să fie cheltuiți de directorat sau de profesori, ci de elevi”, a afirmat directorul de educație și competențe de la OECD.

Potrivit acestuia, unii elevi au cheltuit banii pe lucruri neimportante.

• Totuși, mulți s-au strâns și au zis: Cum să folosim resursele pentru a crește școala, modul în care învățăm, să devină mai socială?

Dintr-o dată, o sumă mică de bani a creat ideea asta printre elevi: Asta este școala noastră, putem face ceva.

Apoi s-au dus la director și i-au zis: Avem așa de mulți bani în școala asta, de ce acoperișul are scurgeri?

Practic ai comunități care preiau controlul de la o mică idee.

„Experimentul a durat 2 ani și a fost vorba despre 1 euro pe an. Era o sumă mică dată școlii, dar a creat o schimbare culturală în care elevii au devenit participanți”, a mai arătat Andreas Schleicher.

• Dacă te duci în Olanda, de exemplu, poți găsi elevi care conduc cantina. Cumpără ceea ce vor să mănânce, se organizează, angajează bucătar. Există foarte mult spațiu în sistemul de educație pentru inițiative antreprenoriale. Trebuie doar să le găsești și să le folosești.

O provocare: Oamenii să fie înaintea tehnologiei

„Mulți spun că avem o cursă între tehnologie și educație. Înainte de revoluția industrială, educația și tehnologia nu făceau mare diferență pentru majoritatea oamenilor. Apoi a venit revoluția industrială ceea ce dus tehnologia înainte de abilitățile oamenilor. Apoi societatea a răspuns, a recreat școala, i-a făcut pe oameni compatibili cu societatea industrială și a creat generații de prosperitate”, declară Andreas Schleicher.

Totuși, spune el, undeva pe parcurs am pierdut avântul.

„Continuăm să facem ceea ce mereu am făcut și am văzut revoluția digitală. Acum din nou tehnologia a ajuns înaintea abilităților oamenilor”, spune el.

• Azi avem tineri români, care au absolvit la universități, având dificultăți în a-și găsi un loc bun de muncă. În același timp, angajatorii români spun: Nu găsim găsim oameni cu abilitățile pe care le dorim.

• Nu dezvoltăm abilitățile necesare. Trebuie să ne schimbăm, să aducem oamenii înaintea tehnologiei. Asta este provocarea.

Mentalitatea tinerilor români trebuie schimbată

„Unul dintre aspecte este legat de mentalitatea tinerilor. Oamenii mă întreabă frecvent: Cum să fim mai buni la PISA? Să-i învățăm mai multă matematică? Mai multă știință?”, potrivit lui Andreas Schleicher.

De fapt, spune el, contează mentalitatea de creștere printre tineri. Mulți tineri români cred că succesul ține de condițiile sociale, inteligență: Nu pot face nimic cu privire la asta!

„Această mentalitate trebuie schimbată”, potrivit lui.

• Dacă vrei ca tinerii să fie inovativi, creativi, trebuie să facă experimente. Dacă fac experimente, își iau riscuri. Dacă își iau riscuri, vor face greșeli. Sistemul nostru penalizează greșelile și nu lasă oamenii să învețe din greșeli. Astfel, tinerii nu vor fi creativi.

„Predarea nu mai este despre a-i învăța pe oameni ceva, ci a le oferi un compas pe care să se bazeze și instrumente cu care să navigheze cu încredere prin mediul nostru volatil și ambiguu. Capacitatea de a crea valoare, de a imagina, de a construi, de a fi antreprenor va fi foarte importantă. Lumea nouă nu mai este alb-negru. Frecvent va trebui să navigăm ambiguu. Este o provocare pe care trebuie să o luăm”, a mai afirmat Andreas Schleicher.