Opt măsuri cu impact direct pentru tinerii din UE, adoptate de Parlamentul European / Inițiativa aparține eurodeputatului Dragoș Pîslaru

Parlamentul European a adoptat Rezoluţia pentru Tineri, propusă şi coordonată de eurodeputatul Dragoş Pîslaru, în calitate de raportor, în Comisia de muncă şi afaceri sociale EMPL. Setul de politici propus cuprinde investiţii şi sprijin pentru tânăra generaţie afectată de pandemie, pentru integrare pe piaţa muncii, pentru mobilitatea forţei de muncă şi competenţe pentru viitor şi pentru combaterea excluziunii sociale.

Votul final în Parlamentul European pe Rezoluţia pentru Tineri a fost: 580 pentru, 57 împotrivă şi 55 abţineri.

„Am reuşit azi, în numele grupului Renew Europe şi al USR PLUS, adoptarea Rezoluţiei pentru Tineri. Ne-am angajat să redăm tinerilor oportunităţile pe care le-au pierdut în ultimii doi ani, dar nu numai, prin măsuri puternice şi imediate”, a declarat Dragoş Pîslaru, potrivit unui comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, la nivel european, tinerii sunt acum de două ori mai expuşi posibilităţii de a fi şomeri decât alte grupe de vârstă şi expuşi ca atare de două ori mai puternic la riscul de sărăcie. A doua cauză de deces pentru un tânăr european a fost, în 2021, suicidul. Iar cifrele dramatice de sănătate mintală sunt direct corelate cu creşterea şomajului în rândul lor.

Ce propune Rezoluţia pentru Tineri – opt măsuri

Rezoluţia pentru Tineri adoptată azi de Parlamentul European a fost creată nu doar pentru a diminua efectele pandemiei asupra lor, ci şi pentru a ridica poveri existente dinainte de pe umerii acestei generaţii. Priorităţile esenţiale pentru dezvoltarea profesională şi socială a tinerilor sunt legate de investiţii reale în ei, integrare reală pe piaţa muncii, mobilitate şi competenţe, alături de integrarea cât mai completă a categoriilor defavorizate, după cum urmează:

• O platformă digitală unică, One Youth, One Europe, care să reunească oferte de muncă, ghiduri de CV, de angajare, de interviu, formări gratis online, oferte de studii, de bursă, de stagii, programe de mentorat şi de asistenţă (civice, publice sau private), acces la cultură, posibilităţi de voluntariate la ei în zonă dar şi în alte părţi ale UE şi, mai ales, surse posibile de finanţare pentru toate acestea şi pentru ideile tinerilor. Platforma ar trebui să producă şi conţinut adaptat la nevoile lor – chiar şi pe TikTok sau Twitch, dacă este nevoie.

• Crearea unui Serviciu Civic European pentru grupul de vârstă 18-30, unde tinerii vor putea face câte un program de voluntariat la ei în ţară, urmat de unul în alt stat membru European. Combinat cu programele similare de la nivel naţional şi cu Corpul European de Solidaritate, ar corela nevoia tinerilor de experienţă în CV-uri cu nevoile multor regiuni de resurse umane, mai ales în domeniul social şi civic, cel puţin temporare.

• Propunerile pentru sănătatea mintală, cu lansarea unei Reţele Europene care să ofere oricărui tânăr o consultaţie gratuită pe probleme de sănătate mintală, urmând apoi ca ei să fie îndrumaţi către soluţiile naţionale care le sunt cele mai la îndemână. Pentru ţările ca România, unde soluţiile nu sunt mereu existente, Reţeaua ar ajuta şi la schimburi de bune practici şi dezvoltarea competenţelor (şi cantităţilor) de personal la nivel de ţară.

• Un număr unic european pentru sănătatea mintală, pe modelul 112. Un singur număr în tot UE unde oricine care are griji, stres, anxietate, sau mai mult, ştie că poate suna, că va fi ascultat(ă) fără judecată şi i se va oferi îndrumarea de care are nevoie.

• Consiliere în carieră, accesul grupurilor vulnerabile la oportunităţi, asistenţă pentru locuire, asistenţă specială pentru tinere (care sunt mai afectate de discriminare şi problemele generate de pandemie) şamd.

• Propuneri pe mobilitate, cultură, un Fond European de Împrumuturi pentru Studii.

• Cooptarea tinerilor, cât mai repede, în procesul de decizie, în grupuri de lucru europene, acolo unde se formulează toate politicile şi legile care le vor descrie viaţa. Asta ar însemna şi o clauză prin care viitoarele legislaţii trebuie să fie evaluate şi din punct de vedere al impactului asupra tinerilor, la fel cum se face azi, de exemplu, cu evaluarea din perspectiva impactului de mediu.

• Un cadru legislativ comun european pentru stagii plătite. Dacă în România este obligatoriu acum ca toate stagiile să fie plătite, asta nu este evident la nivel european, iar mulţi tineri sunt încă mai mult sau mai puţin exploataţi în aşa zise stagii neplătite care sunt de fapt locuri de muncă full-time, din punct de vedere al timpului şi efortului. Este o practică ce trebuie să dispară.