Organismele modificate genetic – alternativa sau necesitate?

Istoria recenta a civilizatiei umane s-a desfasurat sub zodia progresului. Chiar daca in ce priveste diferitele domenii intre ale caror coordonate ne desfasuram viata la nivel colectiv si individual putem vorbi de ritmuri mai mult sau mai putin accentuate in care progresul si-a pus amprenta asupra fiecaruia, prezenta sa ca fenomen nu poate fi negata.

Nivelul de dezvoltare prezent al societatii umane nu ar fi fost atins fara progresele stiintei moderne. La fel de sigur, putem afirma insa ca a existat intotdeauna riscul unor efecte perverse, directe si indirecte ce puteau decurge din raspandirea pe scara larga a diferitor inovatii realizate ca urmare a progresului. Spun efecte perverse, pentru ca una din caracteristicile majore ale progresului este ca efectele benefice se vad/se simt imediat in timp ce efectele negative, riscurile, apar de abia dupa o anumita durata de viata a inovatiei respective.

Poate cea mai importanta consecinta negativa a progresului ultimelor decenii este apreciata la ora actuala ca fiind fenomenul incalzirii globale. Efect al revolutiei industriale din anii 1960-1970, incalzirea globala a inceput sa fie tratata serios la nivel global de abia cu ocazia realizarii Procolului de la Kyoto. A fost prea putin, nu neaparat prea tarziu. Preocuparea liderilor mondiali pentru reducerea fenomenelor ce au contribuit si contribuie la dezvoltarea fenomenului incalzirii globale este una de actualitate si cu siguranta ea va primi o atentie din ce in ce mai mare in anii care vor veni. Important este ca indiscutabil vorbim de efecte negative si dintre care multe inca nici nu pot fi evaluate exact, efecte care nu au aparut imediat, dar care au pornit de la un nivel imperceptibil pana la un altul la care nu au mai putut fi ignorate. Inseamna asta ca revolutia industriala nu ar mai fi trebuit sa se produca? Ca numarul de masini si de frigidere ar fi trebuit rationalizat? Cu siguranta se vor gasi opinii pro si contra. Probabil insa ca majoritatea oamenilor nu ar putea sa isi imagineze o viata fara elementele de progres care ne asigura confortul de zi cu zi, confort cu care ne-am obisnuit, desi de abia acum incepem sa intelegem ca pretul pe care il platim pentru ele nu a fost doar cel pe care l-am achitat initial.

A fost un semnal de alarma, care a declansat un fenomen amplu de studiu al impactului pe care inovatii ale progresului ultimelor decenii, inovatii pe care le folosim si le intalnim in viata de zi cu zi le au asupra noastra, ca indivizi si ca societate. Telefonul mobil poate fi doar un alt exemplu. Studiile stiintifice nu au demonstrat o legatura de necontestat intre utilizarea telefoniei mobile si riscul aparitiei anumitor boli la nivelul sistemului nervos central. Dar controverse exista. Folosirea internetului a adus numeroase beneficii, dar oare scaderea interesului pentru carti in dauna documentarii in spatiul internetului este pozitiva? Oare cresterea numarului de ore petrecut de copii in fata computerului in dauna jocurilor in aer liber este si ea pozitiva?

Sunt doar cateva exemple. Ele sunt insa utile in sublinierea ideii ca adeseori progresul vine cu un cost. Intrebarea pe care trebuie sa ne-o adresam in fiecare caz este insa daca suntem dispusi sa ne insusim orice forma de progres, indiferent de costuri, sau daca cel care ar trebui sa conteze este raportul dintre beneficii si costuri. Mai exact daca vorbim de beneficii ce acopera necesitati reale ale noastre ca indivizi si societate sau daca doar de beneficii date de atractivitatea pe care orice noutate o prezinta, si care desi vine cu o anumita utilitate, nu se adreseaza unei nevoi stringente.

Implementarea sistemului culturilor bazate pe organisme modificate genetic a venit din dorinta producatorilor de creare a unor culturi mai productive si mai rezistente, care sa permita in ultima instanta cresterea nivelului veniturilor proprii. La nivel institutional, organismele modificate genetic au fost privite insa si ca o solutie (deocamdata doar optionala) la fenomenul de suprapopulare a planetei. Agricultura traditionala nu va mai reusi sa faca fata cererii din ce in ce mai mari. Aici nu este vorba de o probabilitate, ci de o certitudine. Mai mult, costurile generate de culturile traditionale si cele ecologice sunt semnificativ mai ridicate decat cele bazate pe organisme modificate genetic, ceea ce le poate transfoma in solutii inaccesibile pentru zonele cele mai sarace ale globului.

Utilizarea organismelor modificate genetic apare de aceea, in pofida diferitelor controverse legate de efectele negative ce pot fi produse asupra consumatorilor, ca o solutie, deocamdata singura, care sa permita asigurarea satisfacerii cererii formulate de o populatie din ce in ce mai numeroasa.

Pentru societatea umana solutia exista chiar daca nu este perfecta. Intrebarea este nu daca organismele modificate genetic trebuie sa dispara din culturile agricole, ci ce am putea pune in locul lor. Nu inseamna ca alte solutii nu mai trebuie cautate, nu inseamna ca nu trebuie aprofundate mai bine riscurile generate de utilizarea OMG, inseamna insa tocmai ca acum avem timpul pentru a cauta raspusurile corecte. Un timp pe care l-am castigat si datorita OMG.

Pentru indivizi, problema trebuie sa fie una de alegere personala. O alegere care trebuie insa facuta in deplina cunostinta de cauza, un rol important jucand aici procesul de informare si transparenta in utilizarea OMG. Oamenii trebuie sa stie daca se expun unor riscuri, cat de mari sunt acestea si daca sunt dispusi sa plateasca un pret mai mic asumandu-si si aceste amenintari.