Ortorexicii – sanitarii obsesivi ai comportamentului alimentar

Drogatii alimentatiei sanatoase” – cum au fost denumiti ortorexicii – petrec o mare parte din timp gandindu-se la cum sa-si aleaga alimentele pentru ziua respectiva, fara sa se mai poata concentra la viata profesionala sau la cea de familie. Ortorexia a devenit subiect de discutie in 1997, cand medicul Steven Bratman a clasificat-o drept obsesia nesanatoasa de a manca numai si numai alimente pure, naturale. Problema nu este insa doar de natura psihica. Restrictiile alimentare si regimul nonvariat pot duce la grave afectiuni fizice, culminand cu moartea prin infometare.

Faptul ca vrei sa mananci sanatos este imbucurator, insa exista anumite persoane care fac din acest lucru o fixatie. Nu se vor atinge de niciun produs despre care cred ca este impur. Daca acea mancare contine prea mult zahar, sare sau grasimi; daca e facuta din OMG-uri (organisme modificate genetic), daca are conservanti, coloranti sau arome; daca acel produs este doar „suspectat” ca ar putea avea vreun element nesanatos, atunci ortorexicul nu se va atinge in veci de el.

Spre exemplu, un produs natural, cum ar fi laptele de tara ar putea fi refuzat de un ortorexic. Motivul? Vaca de la care s-a muls laptele ar fi putut manca iarba stropita cu chimicale, chimicale care ar putea ajunge in lapte. Nu exista o dovada clara ca s-ar fi intamplat acest lucru, dar simpla banuiala ca ar putea fi adevarat il va impiedica pe ortorexic sa se mai atinga de acel lapte.

Este o afectiune obsesiv-compulsiva. In momentul in care ortorexicul mananca alimentele „pure”, are o senzatie de usurare, de implinire. Echivaleaza cu o fapta buna, iar comportamentul alimentar – cu un comportament „sfant”, de curatare si linistire. Odata masa incheiata, ortorexicul va simti ca „si-a implinit misiunea salvatoare”.

„Dorinta de a te hrani sanatos devine o obsesie atunci cand otorexicul nu sesizeaza ca ceea ce doreste el este imposibil de procurat. Adesea, acele produse nu exista pe piata locala; prin urmare, acesta decide sa nu se mai hraneasca cu produsele „nesanatoase”, dezvoltand o fobie fata de acestea”, spune nutritionistul Mihai Comsa.

Informarea incorecta si dezechilibrul emotional – principalele cauze

Spre deosebire de anorexie, care presupune lipsa poftei de mancare, ortorexia are la baza dorinta de a nu-ti contamina organismul cu ingrediente artificiale. Dorinta este perfect normala, atat timp cat nu se transforma intr-o frica obsesiva de alimentele ‘contaminate’. Media are un rol covarsitor in transmiterea acestor mesaje, cred unii psihologi. „Ne uitam la televizor, ne uitam la specialistii care spun ca totul este artificial si ca organismul va reactiona in moduri foarte neplacute daca vom manca alimente nesanatoase. Se dezvolta astfel o frica fata de aceste alimente”, spune psihologul Razvan Balan.

Parerea este sustinuta si de nutritionistul Comsa: ortorexia este o boala care se manifesta in special la persoanele usor influentate de campaniile media care promoveaza agresiv produsele ‘naturale’. „Alimentele ‘sanatoase’, ‘dietele minune’ si regimurile care adesea nu au niciun fundament stiintific sunt popularizate intens”, spune Comsa. Impactul este unul major asupra unei anumite parti a publicului. „Aceste campanii media nefundamentate stiintific ar trebui controlate, cel putin preventiv”, sustine acesta.

Ca si in cazul altor tulburari de alimentatie, precum anorexia sau bulimia, o alta cauza ar putea fi cea a lipsei de afectiune, crede psihologul Iulia Florea. Adesea, aceste boli au la baza diferite suferinte interioare, mergand de la moartea unei persoane dragi, pana la lipsa de dragoste sau diverse abuzuri. Ortorexicii incearca astfel sa ajunga la un echilibru emotional.

Cum iti dai seama daca ai ortorexie?

Grija excesiva pentru ceea ce mananci este primul semn, alaturi de petrecerea unui timp indelungat pentru a-ti alege alimentele, crede psihologul Balan. Petrecerea a mai mult de trei ore zilnic pentru a-ti planifica meniul, intocmirea inainte cu o saptamana a listei cu ce ar trebui sa mananci intr-o anumita zi si izolarea de colegi si familie sunt printre simptomele principale ale ortorexiei.

Parerile sunt impartite in privinta efectelor pe termen lung. In timp ce nutritionistii cred ca „o alimentatie nonvariata si adesea haotica are doar efecte nocive asupra sanatatii acelei persoane” (Comsa), psihologic vorbind – „individul nu este afectat fizic, dar nu mai poate functiona normal in societate. Nu se mai poate concentra la sarcinile de serviciu si la relatiile din jur”. (Balan).

Printre simptome se mai numara:

– sentimentul de vinovatie atunci cand consumi alimente „impure”

– valoarea nutritiva a alimentelor devine mai importanta decat placerea pe care ti-o produce consumarea acestora

– sentimentul de liniste interioara si de control total odata ce ai mancat alimentele „pure”

– renuntarea la alimentele ce odata iti produceau placere, in favoarea celor „corecte”.

Psihoterapia – tratamentul de baza

Rezolvarea acestei afectiuni se gaseste in sedintele de psihoterapie, in care pacientul este luat pas cu pas si reinvatat sa isi continue viata si obiceiurile alimentare pe care le avea inainte de dezvolta aceasta obsesie. „Este vorba de constientizare, de realizarea momentului in care ai inceput sa fii obsesiv vizavi de mancare. Este o terapie scurta, adaptata de la caz la caz”, spune psihologul Balan.

In Romania, ortorexia nu reprezinta deocamdata o problema, pacientii fiind foarte putin la numar, motiv pentru care „afectiunea nu si-a gasit locul in taxonomia medicala de specialitate”, spune nutritionistul Comsa. „Pacienti cu astfel de manifestari moderate exista in orice persoana preocupata de sanatatea ei, insa rar se ajunge la obsesie”, spune acesta. Momentan, nu exista o evidenta a ortorexicilor in Romania, nonformal existand cel mult 1 pacient la 50.000 de persoane, potrivit lui Comsa.