Skip to content
Abțibildul aferent turului II al alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024. Colaj Hotnews. Foto principală:

Parchetul General confirmă că a deschis un dosar penal în legătură cu anularea alegerilor din 2024

Parchetul General a confirmat miercuri că, în luna iulie, a deschis un dosar penal in rem, după ce au fost depuse 600 de plângeri în legătură cu anularea alegerilor prezidenţiale din 2024.

„Ca urmare a depunerii de către o asociaţie a peste 600 de plângeri în contextul anulării alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, la nivelul Secţiei de urmărire penală a fost constituit un dosar penal. La data de 27 iulie 2026, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la faptă). Precizăm că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege”, transmite Parchetul General într-un comunicat.

Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres, plângerile au fost depuse de reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Libertate şi Egalitate Socială (ALES), în cadrul proiectului civic „Valul Democraţiei – Restabilim drepturile anulate în 6 decembrie 2024”.

Infracţiunile reclamate în plângerile depuse la Parchet ar fi de construire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, infracţiuni contra umanităţi, complicitate la uzurparea funcţiei, împiedicarea exercitării drepturilor electorale şi represiune nedreaptă, vizate fiind persoane considerate responsabile de anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale din anul 2024.

Plângeri și împotriva magistraților și funcționarilor

Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate Socială a mai anunţat, tot pe Facebook, că a depus o altă plângere penală, care vizează procurorii, personalul auxiliar şi funcţionari ai Parchetului General, care ar fi contribuit la înregistrarea şi menţinerea celor 600 de plângeri ca „simple lucrări administrative”.

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea întregului scrutin prezidențial și reluarea procesului electoral, invocând nereguli grave, probleme legate de transparența finanțării și ingerințe online confirmate prin documente CSAT.

Raportul prezidențial privind anularea alegerilor din 2024, încă în așteptare

Imediat după ce a câștigat alegerile, în mai 2025, președintele Nicușor Dan a promis un raport oficial privitor la anularea scrutinului prezidențial din 2024, dar care nu a fost prezentat până acum.

În aprilie 2026, președintele Dan spunea că raportul pregătit la Cotroceni va avea mai multe informații decât cel realizat de Parchet.

În iunie, șeful statului spunea că raportul privind anularea alegerilor va fi prezentat publicului „într-un termen rezonabil”.

Ulterior, într-un răspuns pentru HotNews, Administrația Prezidențială preciza că documentul va analiza nu numai alegerile anulate, ci ultimele două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României și Europei.

Iar în septembrie, Nicușor Dan explica într-un interviu că aceste lucruri „sunt extrem de tehnice” și trebuie prezentate într-un mod accesibil.

Primul raport prezentat de președinte

Până acum, președintele Nicușor Dan a publicat doar raportul pe care l-a prezentat liderilor europeni privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Raportul intitulat „Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României” a fost prezentat în octombrie 2025.

Instrumentele principale folosite în războiul hibrid au fost următoarele, conform raportului: 

  • Atacuri cibernetice 
  • Acțiuni secrete destabilizatoare 
  • Subversiune politică 
  • Dezinformare și propagandă

Atacurile cibernetice în România au început încă din anul 2022, se precizează în raport, iar ele au fost „coordonate de actori din Federația Rusă”. În raport se menționează că „au fost documentate legături certe cu Federația Rusă a principalilor colaboratori ai candidatului la președinție Călin Georgescu”, fiind menționat explicit Horațiu Potra.