Partide, aliante, politicieni: un sondaj si cateva comentarii
Sa prezentam cateva date si sa facem cateva comentarii scurte pe marginea unui nou set de date din seria de cercetari de la CADI, cercetari operationalizate cu sprijinul IRES. Este revenirea la o promisiune facuta cititorilor, dar si un raspuns la reactiile lor. Sa multumesc deci in modul cel mai sincer cititorilor mei pentru mesaje. Au dreptate: miza acestor discutii si analize trebuie sa se orienteze nu catre oamenii politici ci catre comunitatea pe care am creat-o impreuna, in ultima vreme, in jurul acestor articole si teme. Ma simt vinovat ca n-am sesizat la timp constituirea acestei comunitati virtuale si in acelasi timp ma simt sincer privilegiat sa am tipul de cititor pe care il am.
Acestea fiind spuse, in cele ce urmeaza voi incerca sa fiu cat se poate de lapidar si neutru. As vrea pe cat se poate sa evitam neintelegeri si dispute interpretative care sa distorsioneze efortul nostru de a detasa semnalul de bruiaj in complexitatea si confuzia datelor ce ne vin din teren, confuzie alimentata masiv de mass media.
Sa incepem cu cateva teme deja atinse in discutiile anterioare.
Situatia orientarii electorale catre partide ramane stabila. PSD in zona de 32%, plus/minus ceva; PNL, in jur de 25% plus/minus ceva; PDL in jur de 18% plus/minus ceva. PDL nu pare sa poata trece inca pragul psihologic de 20%. PNL nu poate reduce avansul PSD, iar PSD pare stabilizat undeva sub un prag ce nu-i mai permite sa avanseze. Lucrurile se vor schimba probabil in curand. Aliantele anuntate nu ar trebui sa lase neafectat peisajul politic ce parea ca se echilibrase in parametrii de mai sus.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, cu ce personalitate politică ar vota romanii?
Ierarhia ramane aceeasi si in lumina noilor date. Antonescu cu aproximativ 30%, Ponta 20% si… Basescu 14%. Intrebarea fiind deschisa, deci reflecta ce le vine in minte oamenilor, nu ceva indus de intervievator, rezultatul nu poate fi contestat. Place sau nu, desi Basescu nu va candida, puncteaza notabil pe acest palier.
Mugur Isarescu nu este inca identificat de electorat ca prezidentiabil. Aproape ca nici nu apare pe radar. In schimb, cand vine vorba de increderea in liderii nationali, scorul sau il recomanda ca o forta electorala redutabila a carei intrare explicita in arena ar putea duce la reconfigurarea campului de joc.
Vorbind de increderea romanilor in liderii politici nationali, sa spunem ca noile date deviaza in cateva privinte semnificative de la cele folosite in discutiile anterioare. In noul esantion increderea pare compresata pe tot spectrul politic. Practic toate figurile majore – cu doua exceptii – sunt compresate sub pragul de 20% – incredere calculata raportat la tot esantionul. Cele doua figuri sunt Antonescu si Ponta. Restul impart toti o plaja ce se intinde intre 2% si 20%, cu notorietate variabila, de la peste 95% la unii la sub 60% la altii. In general oamenii opozitiei stau mai bine decat cei ai puterii. Niciunul din liderii asociati PDL – cu exceptia presedintelul Basescu – nu depaseste 10% incredere calculata la tot esantionul.
Pentru ca am avut reactii de culise la o interpretare pe care am facut-o recent privind potentialul pe care il au anumiti lideri PDL, sa notez ca variatiile de incredere raportata la notorietate par sa se pastreze. Iar gruparea liderilor PDL in doua categorii pornind de la aceasta masurare se mentine: exista fete mai noi cu potential de crestere si exista fete mai vechi cu un potential mai slab. In lumina noilor date insa chestiunea nu mai este atat de evidenta si devine aprope una de perceptie subiectiva.
Diferentele sunt mult mai putin semnificative decat cele pe care le-am raportat initial. Compresarea drastica tuturor cotelor de incredere (nu doar de la PDL ci de la toate partidele) in noul esantion face ca aceste diferente sa fie mult mai mici in termeni absoluti. Cum mi-am propus sa nu mai fac sugestii strategice in comentariile mele, las decidentii in cauza sa hotarasca daca noile date le sugereaza ca intr-adevar toti liderii lor sunt o apa si un pamant sau sunt intr-adevar unii care au un potential mai mare de crestere decat altii.
Acestea fiind spuse, sa trecem scurt in revista si cateva elemente noi aduse de noul set de date.
Cred cei intervievati că în acest moment ar fi nevoie de un nou partid politic în România? Raspuns:Da: 31%; Nu: 55%; Nu stiu, nu raspund 14%.
Intrebati daca au auzit de constituirea recentei alianțe PNL-PC, cei intervievati raspund dupa cum urmeaza: Da: 57%; Nu: 26%; Nu stiu nu raspund: 17%.
Cand oamenii sunt intrebati ce părere au despre o alianță de forma PNL+PC+PSD, ei raspund dupa cum urmeaza: Foarte proasta, 7%; Proasta, 18%; Asa si asa, 24%; Buna 14%, Foarte buna 3%, restul nu se exprima.
Cred cei intervievati că o alianță PNL+PC+PSD poate scoate țara din criză? Raspuns: Nu stiu 42%; Nu: 32%; Da: 16%; Nu raspund: 9%.
Ajunsi aici sa ne oprim si sa subliniem preemptiv ca inainte de a sari la concluzii si acuze de manipulare este bine sa ne reamintim ca aceste estimari sunt luate intr-un moment de mare fluiditate a opiniilor in privinta temei in cauza. Opiniile oamenilor nu s-au coagulat inca. Ce avem mai sus e o fotografie din miscare. Ea nu spune mai mult decat spune. Dar nici mai putin decat spune. Si spune totusi destul de multe…
Miscarea coagularii opozitiei nu pare -pana una alta- marea lovitura de imagine sperata. Nu pare insa nici un dezastru total. Lucrurile sunt in dinamica. Cei care au spus ca opozitia a jucat la ruleta o situatie care se stabilizase in favoarea sa, par sa aiba momentan dreptate. Daca ceea ce se intrevede prin aceste date se consolideaza ca trend, ei vor rade la urma. Dar pana atunci mai e… Oricum ideea momentului este ca „mai binele” e dusmanul”binelui”.
Inainte de a incheia, sa impartasim un element poate mai amuzant legat de aceasta investigatie. In deschiderea chestionarului am pus o intrebare aparent nevinovata. Ea este de fapt o intrebare ultilizata de multi in occident in scopuri heuristice. In cazul de fata, ne releva ceva notabil atat despre votantul nostru si psihologia sa, cat si despre sondaje ca instrumente de analiza si evaluare a realitatilor empirice. Am intrebat deci:
Cu ce partid ați votat la ultimele alegeri prezidentiale? Si astfel am aflat ca doar 17,5% din cei intervievati au votat cu M. Geoana. Cu Antonescu, doar 7%, iar cu T. Basescu, 35%. Asa e electorul: are memorie scurta… si schimbatoare. Asta e. Si in occident e la fel. Sigur, nu la magnitudinile revelate mai sus. Dar directia fenomenului tot aceea este… Baza de date adunata si gestionata de echipa dlui Vasile Dancu privind electoratul roman si evolutia sa in timp este o sursa unica de observatii privind tensiunile, confuziile si incoerentele electoratului nostru. Dl Dancu ar putea scrie o carte despre asta. Daca ne gandim insa mai mult, poate ca totusi ar fi mai bine pentru noi toti, pentru confortul nostru psihologic, sa nu scrie cartea in cauza….
Sa incheiem reamintind ceva ce de multe ori ne scapa, in graba sau placerea noastra de a ne juca cu ciferele unui sondaj sau altul. Se pare ca la ora aceasta aproximativ unul din trei romani isi anunta intentia de a nu merge la vot. Or scorul electoral final este cel dat de cei ce merg la vot… Pana la urma vorbim de o actiune: votul, nu de impresii si opinii. Vorbim de acei ce ajung sa fie mobilizati intr-o anumita zi din 2012, la o anumita ora etc. sa voteze. Cine ajunge si in ce numar ajunge in fata cabinei de vot e pana la urma tot ceea ce conteza…
Dar asta este o cu totul alta discutie.
Nota privind parametrii cercetarii citate mai sus:
Volumul eșantionului: 1.500 indivizi de 18 ani și peste. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist. Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,6%, la o probabilititate de 95%. Chestionarele au fost aplicate face to face, la domiciliul subiecților. Metoda de selecție a gospodăriilor: random route. Perioada de teren a anchetei: 12-18 ianuarie 2011
INTERVIURILE HotNews.ro