Pasiunea lui Cioran sau "Marele Hotel Abis"

A fost, nu mă îndoiesc, cel mai central-european intelectual român (dar şi francez) al veacului XX. A trăit o existenţă sub zodia utopiei, a dilemelor identitare şi a nevrozelor politice. Europa Centrala era pentru el universul crepuscular, agonic, premonitoriu cataclismic, din scrierile lui Stefan Zweig, dar si cel al sarcasmului cosmic al unui Karl Kraus. Nu doar “Grand Hotel Budapest” (abia astept sa vad noul film al lui Wes Anderson), ci si “Grand Hotel Abyss” unde, spunea Lukacs, locuiau Adorno si Benjamin. Dar si Cioran. El nu relativizeaza catastrofa. Dimpotriva, o priveste ca maledictiune universala. “Sissi sau vulnerabilitatea” este titlul faimosului eseu al lui Cioran despre imparateasa Elisabeth a Austriei. Putem spune, “Europa Centrala sau vulnerabilitatea”.

Oamenii si natura participa la acest etern dezastru: “Ce-ar mai ramane din tragediile noastre daca o insecta ar putea sa ni le povesteasca pe ale sale?” Insecta insa nu poate sa le povesteasca, noi putem, iar Cioran este seismograful de maxima sensibilitate al acestor teribile convulsii. Civilizatia si barbaria nu pot fi separate categoric. Progresul este un mit, un drog, o iluzie: “Je n’ai approfondi qu’une seule idée, à savoir que tout ce que l’homme accomplit se retourne nécessairement contre lui.”

Născut la Răşinari în 1911 şi mort la Paris în 1995, Emil Cioran a fost un intelectual pasionat, deci unul chinuit, mistuit, devorat de incertitudini. A detestat orice schematism descărnat, orice formulă filosofică îngheţată, s-a îndoit de toate, precum şi de el însuşi. A trăit sub semnul disperării, al unui pariu imposibil cu un Dumnezeu ascuns, chiar absent, un demiurg capricios, gelos şi adeseori irascibil, căruia s-a obstinat să-i azvârle mereu mănuşa unui dispreţ înfrigurat. A fost îndrăgostit de neant, se simţea bine doar în acel deşert al melancoliei cotropitoare căruia îi putem spune geniul inadaptării ori vocaţia de a fi mereu împotrivă şi mereu dezrădăcinat, Emil cel fără-de ţară, Emil cel fără-de-casă (Heimatslosigkeit).’

citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro