Patriarhul Daniel va primi titlul de cetățean de onoare al Capitalei, pentru "grija părintească" de a începe construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Proiectul, inițiat de Gabriela Firea
Patriarhul Daniel va primi titlul de cetățean de onoare al Capitalei, potrivit unui proiect de hotărâre semnat de Gabriela Firea și aprobat joi de Consiliul General. Distincția va fi acordată „în semn de recunoștință pentru grija părintească de a începe lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului” și pentru „curajul de a construi și de a urma direcția istorică a Regelui Ferdinand”.
Proiectul inițiat de Gabriela Firea evocă „importanța și impactul benefic pe care îl are realizarea acestui edificiu asupra cetățenilor României în special al locuitorilor Capitalei”.
De asemenea, în expunerea de motive a proiectului este invocat „curajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de a construi și de a urma direcția istorică a Regelui Ferdinand, care în anul 1920 a susținut că <>”.
În proiect se vorbește și despre „activitatea social-filantropică, liturgică și misionară desfășurată pe plan național și internațional” de Patriarhul Daniel.
Alte argumente sunt că Patriarhului Daniel i se datorează și aducerea moaștelor unor sfinți, sunt invocate și titlurile și distincțiile primite de acesta, dar și faptul că este „organizatorul a numeroase simpozioane și colocvii” și fondator de publicații religioase.
Numai anul trecut, Primăria Capitalei a dat 45 de milioane de lei pentru catedrală, iar Gabriela Firea spunea că era firesc ca Municipalitatea să aibă o contribuție financiară și nu consideră că este o cheltuială. Ea i-a transmis Patriarhului Daniel că este de fapt „o investiție în spiritualitatea poporului român, care va dăinui peste veacuri”.
Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfințită în 25 noiembrie, dar lucrările nu au fost finalizate.
Patriarhia Română spunea că până la acel moment pentru Catedrala Mântuirii Neamului a fost cheltuită suma de 110 milioane de euro, cu tot cu TVA.
„Din această sumă, un procent de aproximativ 25% provine din donații, restul reprezentând sprijinul financiar oferit de autoritățile administrației publice centrale și locale în baza prevederilor unor acte normative”, au transmis reprezentanții Patriarhiei Române.
În ceea ce privește costurile viitoare, Patriarhia spunea că nu se poate estima o sumă, întrucât nu există încă proiectele finalizate.