Petrecerea s-a terminat, urmează nota de plată, avertizează un reputat economist. Bornele de care trebuie să ții cont dacă ai de făcut un buget pentru 2025

Economia își reduce turațiile, iar creșterea economiei va fi mai modestă decât se estima la începutul anului, spune Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, una din cele mai prestigioase organizații din lume ale economiștilor din lume.

Dacă lucrați la bugetul pentru 2025 al unei firme sau dacă vreți să vă plasați economiile cât mai avantajos, sunt câteva borne de care trebuie să țineți cont.

În 2025, economia românească se va confrunta cu diverse dificultăți, în contextul unei creșteri mai slabe decât se aștepta, al necesității de consolidare fiscală, precum și a creșterii slabe în zona euro, au explicat luni Alexandra Smedoiu, președinte CFA si Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.

Ei au vorbit și despre provocările demografice. „Sistemul public de pensii este nesustenabil și vom vedea cât de greu va putea fi susținut pe viitor. Dacă la intrarea în pensie primești jumătate din contribuția ta de-a lungul anilor munciți, poți să te consideri norocos!”, a spus Codirlașu. El a explicat că asta și ține oamenii departe de piața muncii, întrucât unii dintre ei se gândesc că nu are rost să lucrezi pe contract de muncă și să plătești o grămadă de taxe  în schimbul cărora nu primești mai nimic.

Se vorbește și de o recesiune, dar scenariul majoritar este al unei aterizări blânde

Cât de mult va încetini creșterea nu e foarte clar. În rândul membrilor CFA România, 40% vorbesc despre posibilitatea intrării în recesiune, în timp ce 60 %  vorbesc despre o creștere de puțin peste 1%

Clar este că 2025 va veni cu creșteri de taxe, spun la unison președintele și vicepreședintele CFA România.

Impozitarea este, fără îndoială, cel mai mare factor necunoscut pentru exercițiul financiar 2025, având în vedere schimbarea guvernului care are loc în decembrie 2024, spune Alexandra Smedoiu. Ea se așteaptă la o creștere „semnificativă” a impozitării în 2025, din cauza deficitului bugetar mare, care va depăși 7% în acest an.

Ce taxe ar putea crește în 2024

În primul rând, TVA, unde rata implicită de taxare e de 12-13%. Rata implicită de taxare este calculată ca raportul dintre veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

România are unul dintre cei mai mici indici de productivitate TVA din Uniunea Europeană, iar o creștere cu 2% a cotei de TVA nu ar fi neobișnuită, în paralel cu o revizuire și o reducere a tranzacțiilor cu cote preferențiale de TVA.

O creștere de 2%-3% puncte procentuale (de la 19% la 21%) ar alinia cota nominală de TVA la media Uniunii Europene (21,4%) și ar putea acoperi între 0,5% – 1% din deficit.

Viitorul guvern ar putea opta pentru impozitarea capitalului

România are unul dintre cele mai scăzute impozite pe capital din Uniunea Europeană. Impozitul pe profit și impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă doar 8% din veniturile fiscale totale.

Este probabilă o realiniere a impozitării capitalului mai aproape de impozitarea muncii (care este deja ridicată). Ne așteptăm să se mențină cota „forfetară” pentru companii, cuplată cu o reducere și dispariție treptată a regimului microîntreprinderilor (punct asumat în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență), mai spune Alexandra Smedoiu.

Probabil impozitul pe dividende va fi urcat la 10% (de la 8% în prezent), a mai precizat ea.

Președintele CFA România mai crede că e puțin probabil ca 2025 să aducă impozitarea progresivă, sau creșterea impozitelor pe proprietate.

„Noul guvern va trebui să depună eforturi majore în reducerea costurilor și să livreze rezultate în digitalizarea administrației fiscale, rezultate care până acum nu se văd”, mai spun cei doi economiști.

Inflația va încetini în 2025, deși ar putea exista potențialele „vârfuri” provenind din creșterea impozitării indirecte

PIB, inflație, consum și ratele dobânzilor

Datele PIB din trimestrul al doilea arată o performanță slabă, susținută totuși de consum și de investițiile publice. „Prin urmare, pentru 2024, estimăm o creștere a PIB-ului în intervalul 1,5%-1,7%, cu riscul de a fi mai modestă decât estimăm”, spun cei doi economiști.

Pentru 2025, explică Adrian Codirlașu, vor fi mai multe frâne la adresa creșterii. Consumul privat, cel mai probabil, va decelera semnificativ. Impulsul fiscal va dispărea, ba chiar va deveni negativ din cauza majorării impozitării. Pe măsură ce economia UE stagnează, cererea externă va fi slabă, spune expertul.

Procesul de dezinflație va continua, deși într-un ritm mult mai lent. După o creștere în iulie, la 5,4% cauzată de creșterile impozitelor indirecte, rata inflației a reintrat pe trendul descendent și ar putea încheia anul la un nivel în jurul valorii de 4,5%. Principalul contributor la inflație rămâne componenta serviciilor, componenta care este cel mai afectată de creșterile salariale.

Pentru exercițiul financiar 2025, politica fiscală este principalul risc pentru inflație, întrucât necesitatea ajustării fiscale poate duce la creșterea impozitării și, în consecință, la transferul majorării taxelor în prețurile de consum. Prin urmare, în primul trimestru, dacă taxarea va crește, am putea vedea inflația spre 6%, iar apoi, în a doua parte a anului, să își reia tendința descendentă. Pentru sfârșitul anului 2025, rata inflației ar putea coborî în jur de 4%-5%.

Ratele dobânzilor își vor continua tendința descendentă, în conformitate cu procesul de dezinflație. Până acum, banca centrală a operat două reduceri de 25 bps, în iulie și august, prin urmare, dobânda cheie de politică monetară a scăzut la 6,5%. Anul acesta mai este o ședință de politică monetară, iar BNR ar mai putea opera o tăiere de 25 de puncte de bază.

Deși scăderea dobânzilor ar fi un vânt din spate pentru consumul privat, nivelul actual al consumului, alimentat de creșterea salariilor și creșterea cheltuielilor publice cu salariile și pensiile, nu este sustenabil. Prin urmare, creșterea consumului privat se va decelera semnificativ

Cursul de schimb al leului

Înainte de criza energetică din 2022, leul se deprecia față de EUR cu 2%-3% pe an, în conformitate cu diferența de inflație dintre România și zona euro. Drept urmare, a avut un efect neutru asupra competitivității externe a României.

 Începând cu 2022, în contextul unui mediu inflaționist ridicat, cursul EURRON a fost utilizat ca ancora antiinflaționistă. Prin urmare, EURRON a fost stabil în jurul valorii de 4,97.

Analizând cursul de schimb real efectiv al leului față de țările din zona euro, leul s-a apreciat în termeni reali cu aproximativ 6%-7% – una dintre cele mai scăzute aprecieri dintre țările ECE.

· Pe măsură ce inflația scade, putem reintra într-un regim de depreciere a leului în conformitate cu diferența de inflație România-zona euro. Prin urmare, în 2025, EURRON se va tranzacționa în jur de 5 RON pentru 1 EUR,