Pledoarie surpriză la procesul privind aruncarea în aer a gazoductelor Nord Stream

Avocații fostului ofițer militar ucrainean acuzat că ar fi orchestrat atacul din septembrie 2022 asupra celui mai mare gazoduct al Rusiei către Europa, au venit miercuri, la începutul procesului desfășurat în Germania, cu un argument surprinzător.

Serhîi Kuznețov este acuzat că a condus un grup de agenți ucraineni, inclusiv scafandri și un expert în explozibili, care au aruncat în aer gazoductele Nord Stream, în una dintre cele mai ample operațiuni de sabotaj a infrastructurii din epoca modernă.

Cazul oferă prima ocazie pentru examinarea publică a probelor strânse în cadrul unei anchete desfășurate pe parcursul mai multor ani, anchetă care a creat dificultăți diplomatice și politice pentru guvernul german. Acesta continuă să susțină ferm Ucraina în pofida indiciilor rezultate din investigația care leagă Kievul de atentat.

Reuters relatează că Nicola Canestrini, unul dintre avocații lui Kuznețov, a cerut judecătorilor clasarea cauzei, argumentând că gazoductele care asigurau jumătate din importurile de gaze naturale ale Germaniei înainte de invazia Rusiei în Ucraina din 2022 erau o „armă rusească”.

Avocatul a argumentat că, prin urmare, gazoductele putea constitui o țintă legitimă.

„Este ilegal să distrugi infrastructura unui agresor fără a răni nicio ființă umană?”, a întrebat retoric Canestrini.

Fostul ofițer ucrainean nu va depune mărturie în proces

Procurorii au susținut că Kuznețov, care a fost arestat în Italia anul trecut în baza unui mandat internațional, a colaborat cu membri ai armatei ucrainene pentru a planifica operațiunea clandestină în numele unor entități ale statului ucrainean neidentificate.

Fostul ofițer, în vârstă de 50 de ani, care până miercuri fusese menționat public doar sub numele de Serhîi K., în conformitate cu normele juridice germane privind protejarea vieții private, a negat orice implicare în exploziile care au avariat gazoductele din Marea Baltică.

Purtând un costum gri și având capul ras, acesta și-a exercitat în instanță dreptul de a păstra tăcerea, fără să-și acopere însă fața. Avocații săi au declarat că nu își poate pregăti o apărare corespunzătoare deoarece este obligat să păstreze secretul de stat ucrainean.

„Trebuie să își pregătească apărarea cu mâinile legate”, a declarat Canestrini.

Guvernul de la Kiev a negat de asemenea orice implicare în sabotaj, un subiect sensibil în relațiile sale cu Germania, cel mai mare furnizor european de ajutor militar al Ucrainei.

Rusia a declarat luni că se așteaptă la un „verdict just”, care să dezvăluie numele celor care au comis fapta și ale celor care au ordonat operațiunea.

Ce spun procurorii germani

Acuzarea afirmă că faptele imputate lui Kuznețov – atacarea unor ținte civile și provocarea unor explozii care au distrus infrastructură și au afectat serviciile publice – ar constitui o crimă de război.

Protestatari s-au adunat în fața tribunalului din Hamburg pentru a-și exprima sprijinul față de inculpat. Unul dintre pancarte purta mesajul: „Ce sunt crimele de război?”

„Rusia este singurul criminal de război care ar trebui să se afle în boxa acuzaților”, a declarat unul dintre cei câteva zeci de protestatari.

Kuznețov este singura persoană judecată în acest proces, însă autoritățile croate au arestat un alt bărbat, identificat drept Vladimir Z., despre care procurorii cred că a fost unul dintre scafandri.

Explozia de la gazoductele Nord Stream a pecetluit sfârșitul dependenței de lungă durată a Germaniei de gazele naturale rusești, deși Moscova redusese deja livrările ca reacție la sprijinul Berlinului pentru sancțiunile europene impuse după invazie.

Livrările prin Nord Stream urmau să se dubleze odată cu punerea în funcțiune a unui gazoduct geamăn, Nord Stream 2, deja construit. Berlinul a anulat însă aprobarea necesară pentru deschiderea acestuia cu puțin timp înainte de invazia Rusiei.

Când ar putea veni verdictul privind aruncarea în aer a gazoductelor Nord Stream

Avocații cred că procesul ar putea continua până în februarie anul viitor.

În primele luni de după atacurile asupra Nord Stream, oficialii occidentali au arătat cu degetul în principal spre Rusia. Moscova a negat întotdeauna orice implicare și a calificat drept absurdă ipoteza că și-ar arunca în aer propriile gazoducte.

Sistemul Nord Stream, amplasat la o adâncime cuprinsă între 80 și 110 metri sub Marea Baltică și construit de compania rusă Gazprom pentru a furniza Germaniei până la 110 miliarde de metri cubi de gaz, se afla anterior în centrul relațiilor economice dintre cele două țări.

Exploziile din 26 septembrie 2022, care au avariat trei dintre cele patru conducte din oțel acoperite cu beton, au creat un vârtej uriaș în mare, în timp ce coloane imense de gaz metan se ridicau în atmosferă.

Procurorii susțin că Kuznețov a călătorit în Germania prin Polonia cu aproximativ trei săptămâni înainte de atac, folosind un pașaport ucrainean falsificat. Ulterior, el și grupul său ar fi folosit o ambarcațiune cu vele, închiriată în orașul Rostock din nordul Germaniei, pentru a ajunge într-o zonă din apropierea insulei daneze Bornholm, unde au instalat pe fundul mării explozibili specializați, de uz militar.

Revista săptămânală Der Spiegel și postul public de televiziune ZDF au relatat anterior că cinci bărbați și o femeie se aflau la bordul iahtului închiriat „Andromeda”, care a plecat din Rostock pe 6 septembrie și s-a întors pe 23 septembrie 2022.