Poate fi interzis un jurnalist la conferințele președintelui? Ce prevede, concret, legea
Articolul 18 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public reprezintă temeiul legal care reglementează dispozițiile speciale privind accesul și acreditarea mijloacelor de informare în masă (presa).
- Controversa privind accesul jurnaliștilor la astfel de informații apare în contextul în care președintele Nicușor Dan a anunțat marți că jurnalistul Ovidiu Vanghele nu va mai fi primit la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni.
Conform legii 544/2001, acreditarea fără discriminare este prevăzută la alineatul 1: „Autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariștilor și reprezentanților mijloacelor de informare în masă”.
Termenul de soluționare este menționat la următorul aliniat: „Acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la înregistrarea acesteia”.
De asemenea, legea stabilește și condițiile pentru refuz sau retragerea acreditării, la alineatele 3 și 4:
- (3) Autoritățile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice și care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condițiile și în limitele legii.
- (4) Refuzul acordării acreditării și retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris și nu afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist.
Totodată, legea 544/2001 are, la articolul 19, următoarele prevederi:
- (1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferințelor de presa sau oricăror alte acțiuni publice organizate de acestea.
- (2) Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea.
- (3) Autoritățile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și funcționare să desfășoare activități specifice în prezenta publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activități, în difuzarea materialelor obținute de ziariști urmând să se țină seama doar de deontologia profesională.
Iar articolul 20 din aceeași lege stabilește că „mijloacele de informare în masă nu au obligația să publice informațiile furnizate de autoritățile sau de instituțiile publice”.
De asemenea, același cadru legislativ stabilește și sancțiuni, la articolul 21:
- (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinara a celui vinovat.
- (2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.
- (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.
Ce mai prevede legea
La articolul 22 din aceeași lege, sunt stabilite următoarele:
- (1) În cazul în care o persoana se considera vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a carei raza teritorială domiciliază sau în a carei raza teritorială se afla sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.
- (2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale.
- (3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.
- (4) Decizia Curții de apel este definitivă și irevocabilă.
O senatoare a indicat articolul 19 din lege
Senatoarea neafiliată Victoria Stoiciu a comentat, marți seară, decizia președintelui Nicușor Dan de a-i interzice accesul la conferințele sale de presă jurnalistului Ovidiu Vanghele.
„Nu poți să interzici accesul unui jurnalist, este profund, profund nedemocratic”, a scris senatoarea, într-un mesaj publicat pe pagina ei de Facebook.
„Și foarte posibil ilegal, din moment ce legea 544/2001 spune la articolul 19, alin (2) că «Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea», a adăugat Victoria Stoiciu.
Reacția unui fost judecător
Fostul judecător Cristi Danileț a calificat drept incredibilă decizia șefului statului de a interzice un jurnalist la Cotroceni.
„Ceea ce face acum Nicușor Dan este incredibil. Oamenii au voie să îl critice, iar el se poate simți jignit, deranjat sau șocat.
Ca politician de rang înalt taci și înduri. Dar nu face mustrare publică ca ești tu sensibil. Ovidiu Vanghele își face treaba de jurnalist. Dacă nu îți place de părul lui problema e la tine, nu la el”, a reacționat marți seară, pe Facebook, Cristi Danileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Decizia președintelui
Preşedintele Nicuşor Dan l-a anunţat pe jurnalistul Ovidiu Vanghele că nu mai are voie la Palatul Cotroceni, șeful statului arătând că, faţă de injuriile pe care acesta i le-a adus, a dispus să nu mai vină la conferinţele de presă, în timpul acestui mandat.
„În primul rând îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați. Le-am cerut colegilor mei să nu vă mai permită accesul la conferințele mele pentru injuriile pe care mi le-ați adresat. Colegii mei miloși nu m-au ascultat. Nu veți mai avea acces la Cotroceni în mandatutul meu”, i-a spus Nicușor Dan lui Ovidiu Vanghele.
Jurnalistul tocmai îl întrebase pe președinte cum comentează faptul că procurorul general Cristina Chiriac, numită în funcție de președintele Nicușor Dan, a votat „acum o lună, o lună și jumătate în secțiea de procurori a CSM din care face parte, împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară, care inspecție să cerceteze o ingerință comisă chiar de dânsa. Este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români acum un an și jumătate?”.
„În primul rând, îmi cer scuze pentru că v-am făcut să așteptați atât de mult. În al doilea rând, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea, v-o comunic eu, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări”, a afirmat apoi președintele Dan.
- Toate declarațiile președintelui Dan, făcute în conferința de marți seară, AICI.
O organizaţie de presă solicită temeiul legal al deciziei lui Nicușor Dan
Alianţa „A Patra Putere”, care reprezintă drepturile profesioniştilor care practică jurnalismul în interesul public, a calificat decizia preşedintelui Dan de a interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele să mai participe la conferinţele de presă de la Cotroceni ca fiind „inacceptabilă”.
„Întrebările jurnaliştilor nu pot fi interzise sau cenzurate în funcţie de supărările personale ale unui şef de stat”, a transmis organizaţia.
„Alianţa «A Patra Putere» a luat act de decizia preşedintelui României de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele participarea la conferinţele de presă de la Palatul Cotroceni şi adresarea de întrebări în timpul acestui mandat, considerând această măsură inacceptabilă”, a spus, marţi seară, organizaţia, care reprezintă drepturile profesioniştilor ce practică jurnalismul în interesul public.
Potrivit organizaţiei, „motivele invocate de preşedintele Nicuşor Dan nu au nicio legătură cu raportul care ar trebui să existe între Administraţia Prezidenţială şi un jurnalist, care reprezintă interesul cetăţenilor în sala de conferinţă”.
„Întrebările jurnaliştilor nu pot fi interzise sau cenzurate în funcţie de supărările personale ale unui şef de stat. Vă precizăm, domnule preşedinte, că angajaţii Administraţiei Prezidenţiale nu au fost «miloşi», aşa cum aţi susţinut dumneavoastră în conferinţa de presă. Ce au făcut este că au refuzat să încalce Legea 544/2001”, au mai transmis jurnaliştii, conform News.ro.
Organizaţia a mai anunțat că miercuri va solicita Administraţiei Prezidenţiale să comunice public temeiul legal în baza căruia lui Ovidiu Vanghele i se interzice să mai participe la conferinţele de presă ale Administraţiei Prezidenţiale şi să mai adreseze întrebări şefului statului.
„Potrivit Constituţiei României, articolul 30, alineatul 2, «Cenzura de orice fel este interzisă»”, se mai arată în comunicat.
Reacție din partea redacției Snoop
Şi redacţia Snoop a transmis că „accesul jurnaliştilor la informaţii de interes public, cu atât mai mult la conferinţe de presă susţinute de şeful statului, nu poate fi condiţionat de simpatiile sau antipatiile personale ale celor aflaţi la putere”.
„Nu doar că Nicuşor Dan încalcă legea, dar creează şi un precedent periculos, specific practicilor autoritare. Îi cerem Preşedintelui României să revină asupra deciziei şi să respecte dreptul jurnaliştilor de a-şi exercita profesia”, au scris jurnaliştii de la Snoop, într-un mesaj postat pe Facebook.
Redacția Snoop mai spune că o asemenea măsură reprezintă o încălcare a libertății presei și afectează dreptul publicului de a fi informat, ambele garantate prin Constituție.
Jurnaliștii Snoop mai afirmă că decizia comunicată de președintele Dan în timpul conferinței de presă de marți seară este și o încălcare a art. 18, alin. (3), din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
De asemenea, ei invocă și articolul 19, alineatul 2 din lege, adică aceeași prevedere indicată și de către senatoarea Stoiciu.
Cine este Ovidiu Vanghele
Jurnalistul Ovidiu Vanghele are o experiență de 24 de ani în presă și este autorul mai multor investigații de impact în presa românească.
În 2013, el a înființat Centrul pentru Investigații Media (CIM), ONG pe care îl conduce de atunci. Cele mai cunoscute investigații ale sale s-au concentrat pe abuzurile din instituțiile de sănătate mintală și pe fraudele monetare ale statului. A petrecut anul 2016 lucrând împreună cu Ana Poenariu (RISE Project) la serialul „Toți oamenii generalului”, o saga de investigație despre Gabriel Oprea. De asemenea, Ovidiu Vanghele a înființat și a condus echipa editorială a EurActiv România și a colaborat cu Factual (o inițiativă de verificare a faptelor Funky Citizens) și Ziare.com.
Din 2017 coordonează proiectul „Să fie Lumină” împreună cu Vlad Stoicescu, cu care a realizat un podcast video săptămânal de actualitate românească.
Vanghele este printre autorii seriei de dezvăluiri despre abuzurile sexuale comise de fostul episcop BOR Corneliu Bârlădeanu (Onilă) asupra elevilor de la Seminarul Teologic Ioan Gură de Aur din Huși.
O altă serie de investigații realizată de Ovidiu Vanghele alături de jurnalista Bianca Albu a fost „Azilele groazei” urmată de „Toți știau”.