Populismul într-o Europă în care numărul locurilor de muncă e mai mare decât oricând

Europenii se îndreaptă tot mai mult către extrema-dreaptă. Acest lucru se întâmplă deși nu se confruntă nici cu recesiune, nici cu un fenomen al migrației mai puternic decât până în prezent, conform unei analize făcute de Al Jazeera. 

Rezultatele alegerilor de pe 7 iulie din Franța au demonstrat că extrema-dreaptă nu are o susținere a majorității, dar un trend ascendent extremist rămâne în continuare fermă.

Paradoxul #1: Numărul de șomeri din Europa este mic, dar oamenii sunt nemulțumiți 

O primă explicație a acestui fenomen are la bază „populismul”. Simplificator, la baza populismului stă narațiunea care critică elitele și care face constant trimiteri la popor. Populiștii au dus la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană în 2016, exemplifică Al Jazeera. 

Problemele economice ale oamenilor au dus la o creștere a populismului în Europa. E adevărat că inflația a dus la o mai mică putere de cumpărare. Dar, în același timp, Europa înregistrează în prezent un nivel record de ocupare a forței de muncă. Nu numărul de job-uri, ci nivelul salariului pare a fi problema.

De asemenea, taxele pe petrol, reducerea subvențiilor pentru agricultură sau creșterea costurilor energetice reprezintă un alt motiv pentru care partidele extremiste devin populare în opinia publică. 

În Olanda, protestele fermierilor au jucat un rol important în propulsarea liderului de extremă dreapta, Geert Wilders, pe primul loc în alegerile parlamentare. 

Paradoxul #2: În orașele cu multă migrație, votul populist nu câștigă

Un alt paradox e acela al migrației. Mulți analiști fac referire și la problema migrației atunci când încearcă să explice extrema-dreaptă. Alegătorii argumentează că migranții din Europa duc la pierderea unei culturi omogene. Cu siguranță există probleme în Europa, iar construirea unei societăți multiculturale nu vine fără costuri. Totuși, aceasta este o explicație insuficientă, scrie Al Jazeera. 

În orașele mari, unde migranții reprezintă o parte cu adevărat semnificativă a populației, (Londra, Paris, Milano) extrema-dreaptă obține cele mai puține voturi. Extremiștii câștigă în locurile unde sunt mult mai puțini migranți (mediul rural și orașele provinciale).

De aceea, filosoful Lorenzo Marsili explică în materialul Al Jazeera fenomenul naționalismului contemporan al Europei ca fiind naționalismul provinciei, „al celor retrogradați și epuizați”.

Un motiv pentru care se întâmplă acest lucru este ascensiunea Chinei, Indiei și a Sudului Global în politica internațională. 

Narațiunile pe care politicienii extremiști le folosesc vizează probleme precum migrația, probleme economice ale populației și măsuri de protecție a mediului.

Creșterea partidelor extremiste are la bază și naționalismul. Naționalismul este o ideologie care presupune apărarea intereselor propriei națiuni, în mod exagerat. Vest-europenii au avut, istoric, o poziție privilegiată, pentru că făceau parte din state colonizatoare. Cel mai sărac cetățean francez se considera superior pentru că era francez și nu provenea dintr-un stat colonizat. 

Sentimentul de declin cu care se confruntă în prezent oamenii este exploatat de extrema-dreaptă naționalistă. 

Mai multe informații despre ascensiunea extremei-dreapta în Europa, în articolul Al Jazeera.