Porumbeii și ciorile au găinaț. Găinațul mi-a găurit mașina. Să-mpușc păsările, dar cu ce? / Pe mine cine mă apără?
Porumbeii și ciorile au găinaț. Găinațul mi-a fost depus pe capota, parbrizul, portbagajul mașinii. Mai mult în fața din față a mașinii. Depunerea respectivă, lăsată 2 zile, sub razele soarelui, mi-a făcut dezastru: vopseaua a fost găurită, tabla a-nceput să se găurească. Mașina mea e-n colaps. Am pagubă de 5-10000 de euro. Să-mpușc ciorile și porumbeii? Am studiat că porumbeii ar fi mai aciji la găinaț ca ciorile. Să-mpușc doar porumbeii? Dar cu ce să-mpușc? Sugestii? Trăim într-o simbioză cu natura. trăim în egalitate de drepturi cu păsările și roboții. Trăim în încălzire globală, deci trebuie să lăsăm mașina acasă. Dar acasă, porumbeii și ciorile ne găinățează mașina. Pe mine cine mă apără?
Stau la bloc. În jurul blocului au crescut copaci. Pe crengile copacilor, porumbeii, simbolul păcii, se așează. Lângă ei, sau pe lângă ei, simbolul inteligenței, cioara își face și ea loc.
Sigur, cine a spus că stau la bloc? Eu stau în natură. Cine a spus că porumbelul simbolizează pacea sau cioara este hiperinteligentă? Imaginația noastră a oamenilor. Dar de ce delirez? Problema războiului meu de astăzi ține de natura păsărească, dar și de cea umană: cu toții ne găinățăm. Sunt și eu pasăre. Pasărea e și ea om. Alcătuire asemănătoare. Dacă nu ne-am găinăța cu toții ne-am otrăvi intestinele. Deci, trebuie să am înțelegere pentru păsări. Săracele sunt ca mine.
Problema simplă e că găinațul porumbeilor și al ciorilor mi-a picat pe tabla mașinii.
Iar mașina, stând în plină încălzire globală, suntem în noiembrie și avem temperaturi de august, nu? Deci mașina primind găinațul de sus și soarele de și mai de sus, mașina, zic, a început să se deshuameze. Adică, vopseaua să se găurească din cauza găinațului.
Pe mine cine mă apără?
Asigurarea a zis că așa ceva nu există prevăzut. Primăria spune că e migrația păsărilor de la groapa Glina către noapte spre oraș, că-i frig și singurătate la groapa Glina. Păsările găsesc un culcuș primitor aici, în oraș. Primăria a zis că o să alunge păsăretul cu focuri de artificii.
Eu m-am gândit, dacă nu mă apără nimeni, să angajez un vultur.
Un vultur doar al meu, dresat la păsăret mic, mic. Dresat pe simbolul păcii și dresat pe pasăre inteligentă. Altfel? Aha, să iau pușcă pentru că nu mă apără nimeni. Pe mine cine mă apără?
Am pus botul la fraierul la idioțenia: lasă mașina acasă, nu polua, folosește-ți picioarele, mijloacele de transport în comun.
O idioțenie eco, cetățenească, cică să păstrez pentru copiiiiiiii viitorului planeta. Bine, frate, am zis, o păstrez, dar face cineva ceva cu găinațul de la porumbelui păcii? Dar cu găinațul ciorii, inteligenței lumii? Pentru că lăsată mașina singură, în parcare, neplimbată, uite ce pățește. Uite, săraca de ea, plâng și scriu.
Mă uit la mașina scorojită, plâng și scriu. Pe mine cine mă apără?
Și, de când studiez problema vopselii de pe mașină, ce credeți? A apărut în pomii din jurul blocului și din jurul parcării o altă pasăre. Nenorocirea de pescăruș. Vreți să vă spun aciditatea pescărușului la găinaț? Am studiat problema. Deci, pescărușul este în același grad de aciditate a găinațului cu vulturul, mamă. Deci, dacă iau vultur s-ar putea să nu omor problema, ci să mi-o fac mai mare, mai acidă. Adică, alung păsăret mic, dar am un găinaț mare. Porumbeii și ciorile au găinaț. Găinațul mi-a găurit mașina. Să-mpușc păsările, dar cu ce? / Pe mine cine mă apără?
DIN ACEEAȘI SERIE DE mic SCANDAL CITEȘTE ȘI:
Tu, război, javră și nenorocire faci nebuni din cuci și-mi faci creierii muci / Pe mine cine mă apără?
Ne-am încăierat de la capacul de apă îmbuteliată. SGR-ul mamelor lor! / Pe mine cine mă apără?
PIN-ul UBER m-a “spart” la gură.