Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat marți după-amiaza că Premiul Nobel pentru Fizică este acordat în 2025 cercetătorilor John Clarke, Michel Devoret și John Martinis pentru „pentru descoperirea efectului de tunelare cuantică macroscopică și a cuantificării energiei într-un circuit electric”.

„Laureații au folosit o serie de experimente pentru a demonstra că proprietățile bizare ale lumii cuantice pot fi transpuse în mod concret într-un sistem suficient de mare cât să poată fi ținut în mână. Sistemul lor electric supraconductor putea să treacă dintr-o stare în alta, ca și cum ar fi traversat direct un zid. De asemenea, ei au arătat că sistemul absorbea și emitea energie în doze de dimensiuni precise, exact așa cum prezice mecanica cuantică”, explică Academia Regală Suedeză de Științe în comunicatul care însoțește anunțarea laureaților.

În anii 1984 și 1985, John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis au realizat o serie de experimente folosind un circuit electronic construit din supraconductori – componente care pot conduce un curent fără nicio rezistență electrică. În circuit, componentele supraconductoare erau separate de un strat subțire de material neconductor, o configurație cunoscută sub numele de „joncțiune Josephson”.

Prin rafinarea și măsurarea tuturor proprietăților variate ale circuitului lor, cercetătorii au reușit să controleze și să exploreze fenomenele care apăreau atunci când treceau un curent prin el. Împreună, particulele încărcate care se deplasau prin supraconductor formau un sistem care se comporta ca și cum ar fi fost o singură particulă ce umplea întregul circuit.

Descoperirea recompensată cu Premiul Nobel pentru Fizică din 2025

Acest sistem macroscopic, asemănător unei particule, se află inițial într-o stare în care curentul circulă fără a exista nicio tensiune. Sistemul este blocat în această stare, ca și cum s-ar afla în spatele unei bariere pe care nu o poate traversa. În experiment, sistemul își dezvăluie caracterul cuantic reușind să iasă din starea de tensiune zero prin efect de tunelare. Starea modificată a sistemului este detectată prin apariția unei tensiuni electrice.

Laureații au putut demonstra, de asemenea, că sistemul se comportă exact așa cum prezice mecanica cuantică – este cuantificat, ceea ce înseamnă că absoarbe sau emite doar cantități precise de energie.

„Este minunat să putem celebra modul în care mecanica cuantică, veche de un secol, continuă să ofere surprize noi. Este, totodată, extrem de utilă, deoarece mecanica cuantică reprezintă fundamentul întregii tehnologii digitale”, a declarat Olle Eriksson, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.

Tranzistorii din microcipurile computerelor sunt un exemplu de tehnologie cuantică consacrată, care ne înconjoară.

„Premiul Nobel pentru Fizică din acest an a deschis calea pentru dezvoltarea generației următoare de tehnologii cuantice, inclusiv criptografia cuantică, computerele cuantice și senzorii cuantici”, subliniază academia suedeză.

Cine sunt cei 3 laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică din 2025

• John Clarke, născut în 1942 la Cambridge, Marea Britanie. Doctorat (PhD) în 1968 la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie. Profesor la Universitatea din California, Berkeley, SUA;
• Michel H. Devoret, născut în 1953 la Paris, Franța. Doctorat (PhD) în 1982 la Universitatea Paris-Sud, Franța. Profesor la Universitatea Yale, New Haven, CT și la Universitatea din California, Santa Barbara, SUA;
• John M. Martinis, născut în 1958. Doctorat (PhD) în 1987 la Universitatea din California, Berkeley, SUA. Profesor la Universitatea din California, Santa Barbara, SUA.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor John Hopfield și Geoffrey Hinton, poreclit „Nașul A.I”, pentru munca lor la rețelele neuronale artificiale, care au stat la baza dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale.

Premiul Nobel pentru Fizică acordat în 2024, precum și cel pentru Chimie, au stârnit polemici aprinse în comunitatea științifică, unii cercetători acuzând că munca laureaților nu s-a încadrat în sfera tradițională pentru aceste domenii, ci în cea a informaticii și a științei calculatoarelor.

Când se anunță restul Premiilor Nobel din 2025

Ca în fiecare an, Premiul Nobel pentru Fizică a fost al doilea anunțat în 2025. 

Luni, Premiul Nobel pentru Medicină a fost câștigat în 2025 de Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi pentru o descoperire importantă legată de celule T, „gardienii de siguranță” ai sistemului imunitar.

Acestea vor fi urmate de anunțarea celorlalte premii astfel:

• Premiul Nobel pentru Chimie – miercuri, 8 octombrie, cel mai devreme la ora 11:45 CEST (12.45 ora României);
• Premiul Nobel pentru Literatură – joi, 9 octombrie, cel mai devreme la ora 13:00 CEST (14.00 ora României);
• Premiul Nobel pentru Pace – vineri, 10 octombrie, ora 11:00 CEST (12.00 ora României);
• Premiul în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel – luni, 13 octombrie, cel mai devreme la ora 11:45 CEST (12.45 ora României).