Deși este cel mai premiat scriitor român, Academia Română a refuzat în februarie 2025 să-l primească în rândurile sale pe cel care astăzi și-a ridicat din nou clasa mondială, numele său fiind printre favoriți la Premiul Nobel pentru Literatură 2025, câștigat de László Krasznahorkai.

Cu câteva minute înainte de anunțul de joi al Academiei Suedeze, presa internațională cita cotele caselor de pariuri, care erau: ”Scriitorul australian Gerald Murnane, conduce o cotă de 5/1, urmat îndeaproape de maghiarul László Krasznahorkai (6/1). Autoarea mexicană Cristina Rivera Garza (9/1) e o concurentă puternică, în timp ce autorul japonez Haruki Murakami (11/1) se află din nou în cursă. Mircea Cărtărescu din România, Thomas Pynchon din America și Can Xue din China ocupă, de asemenea, locuri fruntașe”. 

László Krasznahorkai, 71 de ani, a fost declarat câștigător. Dar a fost o zi în care numele lui Mircea Cărtărescu a fost, din nou, în prim plan.

Născut la 1 iunie 1956, în București, Mircea Cărtărescu a absolvit Facultatea de Litere din București în 1980. În același an debutează cu volumul de poezii  „Faruri, vitrine, fotografii…”, căruia îi urmează mai multe volume de versuri. În 1989 apare primul volum de povestiri, „Visul”, care ulterior va fi reeditat cu titlul „Nostalgia”. 

Profesor ajuns cel mai premiat scriitor român

A publicat peste 20 de cărți de poezie, proză și publicistică, printre cele mai cunoscute volume ale lui Mircea Cărtărescu se numără „Solenoid”, trilogia „Orbitor”, „Theodoros”, „Peisaj după isterie” și „Melancolia”. Acestea au fost traduse în peste 23 de limbi, printre care engleză, franceză, spaniolă, germană, sârbă, turcă, norvegiană, olandeză, rusă.

În paralel, acesta a fost profesor în învățământul preuniversitar, iar ulterior, până în 2021, a fost profesor universitar doctor la Departamentul de studii literare al Facultății de Litere din cadrul Universității din București. În prezent deține titlul de Profesor Emerit. 

Mircea Cărtărescu este cel mai premiat scriitor român. Printre premiile câștigate sunt  Dublin Literary Award, Premiul Thomas Mann, Premiul Literar „Giuseppe Acerbi”, Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice, Pluma de Plata, dar și Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Academiei Române.

„Un mare scriitor european”

Juriul care a acordat, în 2024, premiul Dublin Literary Award pentru romanul „Solenoid”,  în valoare de 75.000 de euro, și-a argumentat decizia spunând că Mircea Cărtărescu este un mare scriitor european. Juriul a notat că Mircea Cărtărescu este încă puțin cunoscut cititorilor de limbă engleză, scrie Irish Times. 

„Pe alocuri extrem de inventiv, filosofic și liric, cu pasaje de o mare frumusețe, «Solenoid» este opera unui mare scriitor european, încă relativ puțin cunoscut cititorilor de limbă engleză.”

„Cea mai importantă voce din literatura românească”

În 2018, la decernarea premiului „Thomas Mann”, acordat de Academia de Arte Frumoase din Bavaria, juriul l-a numit pe scriitor drept cea mai importantă voce din literatura românească postdecembristă, oferind ca exemplu trilogia „Orbitor”.  

„În ultimele patru decenii, Mircea Cărtărescu a devenit cea mai importantă voce din literatura românească, mai întâi prin volumele sale de poezie, apoi prin romane, povestiri şi eseuri, cu trilogia sa romantică neobişnuită, polifonică «Orbitor», scriitorul înscriindu-se în literatura mondială”, a fost motivaţia juriului, scrie Digi24. 

Cartea de ficțiune a anului 2023 din SUA

În 2023, romanul „Solenoid”, în traducerea lui Sean Cotter, a fost declarat cartea de ficțiune a anului în SUA de către publicația Los Angeles Times, fiind primul scriitor român care primește acest premiu.  

Juriul și-a motivat decizia spunând că romanul „Solenoid” este un text literar uimitor, care prezintă Bucureștiul comunist din anii 1970-1980 prin intermediul mitului, basmului și povestirii realiste. Juriul a adăugat că traducerea unei astfel de cărți este o provocare, dar traducătorul Sean Cotter „se ridică la înălțimea originalului”. 

„Capodopera lui Mircea Cărtărescu, «Solenoid», este genul de text literar uimitor, ale cărui nenumărate calități reies din orice fragment, ales la întâmplare. Ancorat în mediul comunist al Bucureștiului anilor 1970 și începutul anilor 1980, naratorul acestui anti-roman este un profesor la o școală oarecare ce, prin intermediul mitului, basmului, visului, halucinației și povestirii realiste, își scrutează copilăria și tinerețea, locul de muncă și colegii și, ei bine, întregul univers. O operă literară de o asemenea densitate (și mărime) e o provocare serioasă pentru orice traducător, însă Sean Cotter se ridică la înălțimea originalului, printr-un veritabil tur de forță…scrisul așa cum n-a mai fost nicicând văzut sau trăit, spune naratorul cărții, și o astfel de profeție doar un artist de talia lui Cărtărescu ar fi putut-o nu doar formula, ci și împlini”, motivează juriul. 

„Investighează construcția unui spațiu periferic al peisajului european”

Romanul „Theodoros”, publicat de Mircea Cărtărescu în 2022, i-a adus Premiul pentru Literatură în Limbi Romanice 2022, oferit în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Guadalajara (Mexic). Este al doilea scriitor român care primește acest premiu, primul fiind Norman Manea, în 2016.

„Pentru proza sa debordantă și plină de imaginație, care îmbină elemente fantastice și realiste cu ficțiuni speculative și care investighează construcția identitară a unui spațiu periferic al peisajului european”, a argumentat juriul, la decernarea premiului. 

Respins de Academia Română

În ciuda recunoașterii internaționale, la începutul anului, scriitorul nu a primit calitatea de membru corespondent al Academiei Române, diferența fiind de un singur vot. Incidentul a împărțit atunci lumea culturală în două părți. Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, unul dintre contestatarii lui Cărtărescu, a declarat atunci pentru HotNews că scriitorul nu are un stil bine definit, dar și că are texte în care îi acuză pe Emil Cioran, Mircea Eliade și Mihai Eminescu de antisemitism.

„Am atras atenția asupra stilului romanelor sale. Dacă, să zicem, putem discuta dacă «Orbitor» din trei părți, «Aripa stângă», «Corpul» și «Aripa dreaptă» este un roman, asupra celorlalte discuțiile trec în derizoriu, sunt niște divagații neobișnuite la persoana întâi, pe sute de pagini, fără să aibă niște structuri foarte clar definite”, a spus Matei. 

De partea lui Cărtărescu a fost atunci scriitorul Radu Vancu, care declara:

„Chiar mai oribil e că, din câte se spune, argumentele împotriva lui Cărtărescu au fost că i-ar denigra pe Eminescu și Cioran, întrucât ar fi afirmat că cel dintâi a fost antisemit – iar cel de-al doilea legionar. Chestiuni evident adevărate, probate și răsprobate istoric – dar, se pare, intolerabile într-o Academie în care adevărul nu mai contează”, a spus Radu Vancu.