Președintele Xi Jinping a orchestrat cea mai mare epurare a generalilor chinezi de la Mao Zedong încoace

Anul acesta, într-o dimineață răcoroasă de aprilie la Beijing, cei mai înalți lideri militari ai Chinei s-au adunat pentru o ceremonie obișnuită de plantare de copaci, care avea însă să ofere o rară privire în lumea secretă a jocurilor de putere de sub președintele Xi Jinping, relatează Bloomberg.

Înaintea evenimentului, circulau zvonuri că He Weidong – al doilea ofițer ca rang din Armata de Eliberare a Poporului – devenise cea mai recentă victimă a unei epurări de amploare, care doborâse deja trei miniștri ai apărării. Cu mai puțin de trei ani în urmă, Xi îl numise pe He vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale (CMC), trecând peste generali mai experimentați, semn că era unul dintre oamenii de încredere ai președintelui pentru conducerea forțelor armate ale Partidului Comunist.

Evenimentul anual de plantare a copacilor îi reunise pe toți membrii de vârf ai CMC de când Xi a preluat puterea în 2012, o tradiție ce datează de patru decenii. În timp ce o emisiune televizată de stat difuzată seara îi arăta pe participanți, îmbrăcați în uniforme de camuflaj, lopătând pământ, observatorii au remarcat rapid absența lui He. A fost cel mai clar semn de până atunci că acesta devenise generalul cu cel mai înalt rang destituit din 1976, când regimul haotic al lui Mao Zedong s-a încheiat.

Deși surprinzătoare, dispariția lui He se înscria într-un model tot mai vizibil sub Xi. Liderul Chinei a destituit aproape o cincime dintre generalii pe care chiar el îi numise în perioada în care a condus țara, ceva ce predecesorii săi nu făcuseră niciodată, potrivit unei analize ample realizate de agenția Bloomberg.

Mai mult, epurările lui Xi au redus CMC la doar patru membri în total, de la șapte, câți erau la începutul celui de-al treilea mandat al său. Este cel mai mic număr din epoca post-Mao, arată analiza Bloomberg.

Armata chineză se pregătește pentru cea mai mare paradă militară din ultimii ani

Pe măsură ce tot mai mulți lideri militari de vârf ai Chinei cad, cei care încearcă să înțeleagă ce se întâmplă se confruntă cu o întrebare aproape imposibilă, având în vedere natura opacă a Partidului Comunist: toate acestea sunt un semn al puterii politice a lui Xi sau al slăbiciunii sale? Implicațiile se extind în întreaga lume și în economia globală.

Săptămâna viitoare, când Xi va supraveghea prima paradă militară organizată de China după 2019 pentru a marca fondarea Republicii Populare de către Mao, observatorii externi nu vor urmări doar noile tancuri, rachete și alte arme ce ar putea fi folosite pentru a ataca Taiwanul și a amenința supremația militară americană.

Ei vor căuta și indicii despre câtă încredere are Xi în propriii săi generali pentru a duce un război și vor încerca să înțeleagă ce înseamnă recentele cutremure din armată, în contextul în care Xi se apropie de un posibil al patrulea mandat în 2027.

„Nu există nicio îndoială că în prezent este multă turbulență la vârful ierarhiei”, afirmă James Char, profesor asociat la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, care studiază armata Chinei.

Xi Jinping vrea ca armata să poată „lupta și câștiga războaie”

Când Xi a preluat pentru prima dată mandatul, a avertizat că corupția din armată reprezenta o amenințare existențială la adresa Partidului Comunist. Cumpărarea posturilor era un secret deschis: noii veniți plăteau până la 16.000 de dolari pentru a trece examenul de admitere în Armata de Eliberare a Poporului, în timp ce ofițerii mituiau generalii pentru promovări și își recuperau datoriile prin comisioane ilegale.

Pe măsură ce Xi a lansat o campanie de combatere a corupției fără precedent, prin care și-a eliminat și rivali politici, a început și să restructureze Armata de Eliberare a Poporului pentru ca aceasta să poată „lupta și câștiga războaie” – o recunoaștere tacită că nu avea această capacitate.

La un deceniu de la începutul acelui efort, un anunț guvernamental sumbru, publicat pe platforma de socializare WeChat, arăta că el își intensifica remodelarea forțelor armate.

Departamentul pentru Dezvoltarea Echipamentelor al armatei, responsabil de achiziția armelor, avertiza în iulie 2023 că investiga opt probleme, inclusiv scurgeri de informații și „clici private” datând din 2017. Aceasta a dus la destituirea unor lideri de rang înalt din Forțele Rachetelor și, ulterior, până la generali aflați direct sub Xi.

Generalii chinezi, destituiți în secret

Armata Chinei este chiar mai opacă decât guvernul, ceea ce face dificilă evaluarea reală a dimensiunii epurărilor. De obicei, căderea unui lider devine cunoscută doar când lipsește de la un eveniment public, precum absența lui He de la ceremonia de plantare a copacilor. Și chiar și atunci, nu este întotdeauna clar ce s-a întâmplat.

Ofițerii superiori care erau și parlamentari naționali au avut destituirile consemnate în documentele legislative. Primele semne de probleme pentru fostul ministru al apărării Li Shangfu au apărut când a lipsit brusc de la o întâlnire anuală cu omologul său vietnamez.

Soarta predecesorului său, Wei Fenghe, a devenit cunoscută după ce a fost ignorat în mesajele de Anul Nou Lunar.

Acestea sunt victimele de profil înalt. În timpul celui de-al treilea mandat al lui Xi, 14 dintre cei 79 de generali promovați de el au dispărut sau au fost anchetați, potrivit analizei Bloomberg. Prin comparație, președinții Jiang Zemin și Hu Jintao nu au anchetat niciun general promovat în timpul conducerii lor.

Comisia Militară Centrală nu este puternică doar pentru că deține comanda celei mai mari armate permanente din lume. Organizația este controlată de Partidul Comunist, nu de guvernul chinez, ceea ce înseamnă că este cheia exercitării puterii asupra celor 1,4 miliarde de oameni ai Chinei.

Deși liderii Chinei au de obicei trei titluri – președinte al țării, secretar general al partidului și președinte al CMC – ultimul dintre ele a fost întotdeauna văzut ca esențial pentru consolidarea puterii.

China a avut perioade fără președinte, iar unii secretari generali ai Partidului Comunist au fost slabi. Dar funcția de președinte al CMC a fost în general deținută de cel mai puternic lider al Chinei, începând cu Mao, care a declarat în mod celebru „puterea politică se naște din țeava puștii”.

O altă situație fără precedent în China de la Mao încoace

Măsurile recente ale lui Xi au redus CMC la patru membri de la șapte, cele trei locuri vacante fiind fără precedent de la Mao, a cărui Revoluție Culturală din anii 1960-1970 a răsturnat toate instituțiile Chinei. Organismul este format în prezent din Xi, vicepreședintele Zhang Youxia, 75 de ani, și alți doi membri: Zhang Shengmin, 67 de ani, și Liu Zhenli, de aproximativ 60 de ani.

La doar câteva săptămâni după parada militară din 3 septembrie, Xi are ocazia să reînnoiască CMC la al Patrulea Plen al Partidului Comunist, unde peste 300 de cadre se vor reuni cu ușile închise la Beijing pentru a stabili următorul plan economic pe cinci ani și a lua decizii cheie privind cadrele.

„Xi pare hotărât să-i țină pe aliați și pe rivali deopotrivă în suspans privind succesiunea, poate chiar până în ultimul moment”, afirmă Neil Thomas, cercetător în politică chineză la Asia Society Policy Institute din Washington. „Dacă Xi ar ridica un civil în CMC la al Patrulea Plen, aceasta ar putea semnala un potențial moștenitor. Dar ar fi extrem de neobișnuit și extrem de puțin probabil”, mai spune acesta.

Va da Xi Jinping semnalul privind un succesor?

În ciuda speculațiilor persistente, Xi, în vârstă de 72 de ani, nu a arătat niciun semn că ar vrea să numească un succesor și orice menționare a subiectului este puternic cenzurată pe internetul chinezesc. Mai probabil este că va completa CMC alegând dintre grupul restrâns de 29 de generali încă în funcție.

Chiar dacă unii membri mai tineri ai Armatei de Eliberare a Poporului pot privi expulzările lui Xi ca pe o curățare a corupției din sistem, ofițerii mai în vârstă au stimulentul de a ascunde defecte ale echipamentelor, provenite din scandalurile de achiziții, care ar putea să nu devină vizibile decât în luptă, afirmă Joel Wuthnow, cercetător principal la Centrul pentru Studiul Afacerilor Militare Chineze din cadrul Universității Naționale de Apărare a SUA.

„Este greu de spus cât de mult au afectat epurările nivelul de pregătire”, consideră acesta. „Ideea principală este că nici Xi însuși probabil nu poate fi pe deplin încrezător în calitatea echipamentului armatei – chiar în timp ce Armata de Eliberare a Poporului se pregătește pentru o mare paradă la Beijing, menită să-și etaleze noile capacități în fața unei audiențe globale”, conchide acesta.