Presiune si bani

Presiunea si banii. Acestea sint singurele doua metode prin care Occidentul poate influenta USL sa ramina in parametrii democratici. Presiunea politica externa a fost eficienta si esentiala in acceptarea de catre Guvern a cvorumului la referendum. Iar banii, banii sint esentiali pentru salarii si pensii intr-o tara care traieste pe datorie si unde o denuntare a acordurilor internationale ar duce la explozia dobinzilor la care Statul se imprumuta. Acestea sint cele doua optiuni ale Occidentului. Doar biciul. Optiunea „zaharelul” nu mai exista. Si sint convins ca Occidentul va folosi biciul pentru ca nu vrea sa piarda Romania de pe orbita sa. Ar insemna sa permita un focar de instabilitate la granite si un precedent periculos pentru alte tari cu tendinte centrifuge.

Cum se poate manifesta presiunea politica? Exista mai multe paliere.

1. Palierul „executiv”

Aici e vorba despre presiunea din partea Comisiei Europene. Presedintele CE, Jose Barroso, resimte o presiune majora, Comisia fiind acuzata atit pentru ca a reactionat prea soft (la fel ca si in cazul Ungariei), dar si pentru ca in anii dinaintea aderarii a insistat ca Romania sa fie primita in UE in 2007, desi multe State Membre atentionau ca reformele erau incomplete si reversibile.

E de asteptat deci ca Barroso si Viviane Reding, gurile de tun ale Comisiei, sa acorde atentie constanta Romaniei. Comisia va folosi la maximum conditionarile MCV si eventualele sanctiuni in ceea ce priveste fondurile europene (aici trebuie sa fie clar ca nu doar Guvernul este vinovat pentru slaba gestionare, ci si guvernele Boc).

E plauzibil ca si in negocierile pentru bugetul UE pentru urmatorul exercitiu financiar Comisia sa foloseasca aceste presiuni.

2. Palierul relatiilor bilaterale

Semnalul dat miercuri de Germania la adresa Guvernului e extrem de dur. Fara a mai pierde timpul cu formulari diplomatice, purtatorul de cuvint al guvernului federal a spus ca „Premierul Ponta a anunţat acest lucru (punerea in aplicare a deciziei CCR privind referendumul – n.red.) înainte de pronunţarea verdictului. Acum va fi apreciat conform faptelor sale”. O confirmare a evidentei ca Victor Ponta e cunoscut ca un cal breaz pentru limbajul dublu practicat.

Am fost martori cu totii in ultimele doua luni la luari de pozitie fara precedent in ultimii ani din partea unor state precum Germania sau SUA. Si Marea Britanie a intrat in joc, sa ne reamintim doar de vizita-fulger a ministrului de Externe care l-a chemat pe premierul Ponta la Aeroportul Otopeni.

SUA si-au trimis un emisar special la Bucuresti intr-un moment in care in cercurile diplomatice se vorbea tot mai apasat despre posibilitatea ca Washingtonul sa denunte Parteneriatul Special cu Romania si, pe cale de consecinta, sa renunte la amplasarea in Deveselu a unor facilitati ale scutului antiracheta.

E de asteptat ca aceste presiuni sa continue. Mai cu seama dinspre Germania, care-si asuma, pe buna dreptate, rolul de promotor al valorilor democratice. Dar si dinspre Franta si Marea Britanie, tari care, chiar si fara a fi la fel de vocale ca Germania, au transmis suficiente semnale diplomatice spre guvernul USL pentru incetarea atacurilor la institutiile statului de drept.

3. Palierul ideologic

E clar ca Victor Ponta si Crin Antonescu au devenit indezirabili si nefrecventabili pentru omologii lor europeni si din SUA. Ma astept ca presiunea politica asupra liderilor actuali ai USL sa creasca. Atit public, cit si pe canale informale. Atit din partea Comisiei Europene, a statelor membre, cit si din partea socialistilor si liberalilor europeni. Reactia seaca a lui Hannes Swoboda dupa decizia CCR confirma informatiile ca socialistii europeni nu sint foarte confortabili cu un Ponta decredibilizat la sefia PSD.

Miza congresului PES organizat la Bucuresti in septembrie devine evidenta. Atunci vom putea simti pulsul socialistilor europeni si daca dorinta lor de a curata imaginea sociliatilor romani se va suprapune peste interesele grupurilor de putere din interiorul PSD. Un PSD in care exista voci, marginale acum, care miriie impotriva aventurii politice in care partidul a fost tras pentru a satisface dorinta lui Crin Antonescu/Dan Voiculescu. Un PSD care nu priveste cu ochi buni scaderea din sondajele comandate doar pentru uz intern.

Si in cazul liberalilor e valabila presiunea externa, desi PNL pare tot mai izolat in grupul sau politic european, consecinta a discursului nationalist promovat de Crin Antonescu. In PNL sint insa mai manifeste nemultumirile interne, cu Andrei Chiliman pozitionat clar ca adversar al actualului presedinte.

Banii

Economia Romaniei e afectata in acest moment de blocaj financiar, strins legat de cresterea costurilor de finantare. Scumpirea banilor afecteaza nu doar economia provata, ci si Statul, pentru care e tot mai greu sa gaseasca finantare pentru afacerile curente (vezi aici mai multe detalii).

Orice semnal politic dur transmis dinspre exterior face ca finantatorii si investitorii sa se crispeze si mai mult, iar riscurile asociate investitiilor si finantarii mediului public sau privat din Romania sa fie mai mari. Asta inseamna ca si costurile de finantare vor creste suplimentar.

Odata cu apropierea alegerilor parlamentare din toamna si construirea bugetului pentru 2013, care trebuie sa includa si maririle salariale pentru bugetari, guvernul va trebui sa fie extrem de atent la aceste costuri. Presiunea va veni, fara indoiala, si din partea mediului privat, mai ales daca executivul ia in calcul diverse majorari de taxe ori impozite.

La dificultatea de finatare a deficitului se mai adauga si presiunea FMI/CE/BM. Concluziile comune ale ultimei vizite de evaluare au fost dure, semnalele deloc incurajatoare. Denuntarea de catre unul dintre cei trei parteneri a acordului stand-by ar lasa Romania fara centura de siguranta si ar pune Guvernul cu spatele la zid in fata cresterii costurilor de finantare.

Nu cred, asadar, ca USL va mai risca gesturi bruste, capabile sa destabilizeze si mai mult economie in piuneze. Daca o va face totusi, va avea de decontat cresterea facturilor.

Concluzie

Avind in vedere aceste premise, mizez pe o slabire a presiunii puse de USL pe institutii, chiar daca ea va fi contrazisa de declaratii belicoase. Ele vor ramine, cred, doar la stadiul de declaratii. USL incepe negocierile interne, complicate, pentru stabilirea candidaturilor la alegerile parlamentare. Mare parte a energiilor politice din USL vor fi utilizate in perioada urmatoare pentru negocierile PSD-PNL-PC, ecuatie in care a mai intrat si UNPR.

In plus, tot mai multi PSD-isti dau semne ca s-au saturat, macar pentru moment, de razboiul contra lui Traian Basescu, razboi din care cel mai mult ar fi avut de cistigat Crin Antonescu/Dan Voiculescu.

Si Traian Basescu va avea un rol de jucat in ecuatia politica. Va avea, fara indoiala, o influenta asupra negocierilor dintre PDL si formatiunile de dreapta ale lui Mihai Razvan Ungureanu si Mihail Neamtu. Din pacate pentru electoratul de dreapta, negocierile arata destul de rau in acest moment, cu putine figuri noi si atractive aruncate pe piata.

Ce va fi la toamna, dupa alegeri? E imposibil de prevazut, scorul electoral urmind sa fie influentat de performanta economica a guvernului USL.

Daca insa USL va reincepe presiunea pe institutii si statul de drept, discursul nationalist-paranoic va continua mai puternic, acesta va fi semnalul groaznic ca Romania se desprinde de pe orbita europeana. Cred cu tarie ca UE si SUA nu vor permite acest lucru. Din doua motive: interesele directe pe care le au in Romania (economice, energetice si militare), dar si dorinta de a nu crea inca un focar de instabilitate la granitele sale. UE face eforturi sa atraga pe orbita sa Serbia, Republica Moldova, Ucraina – adica exact statele „problema”.

Cred ca intrarea Romaniei in clubul deloc select al statelor instabile, nefunctionale nu este acceptabila pentru Occident. Tocmai de aceea ma despart de Dan Tapalaga, care spune ca daca lucrurile vor scapa iarasi de sub control, in cazul Romaniei ar trebui activate prevederile Articolului 7 din Tratatul UE. Cred ca suspendarea votului si celelalte masuri (suspendarea liberei circulatii a persoanelor, marfurilor si serviciilor) inseamna un semnal ca vocatia europeana a Romaniei a luat sfirsit, iar tara e de facto in afara UE. Finantatorii Romaniei ar sista orice creditare instantaneu, iar falimentul de tara ar fi o perspectiva reala, insotita de manifestatii de strada imposibil de controlat. Odata declansat cataclismul social, perspectiva reintegrarii in UE mi se pare imposibila. Nu cred ca iugoslavizarea Romaniei e o optiune. UE a gasit solutii cind Grecia parea condamnata sa intre sub conducerea fortelor extremiste in aceasta vara. Probabil vor exista solutii si pentru Romania.