Press report: Orașul din Bihor unde primarul se opune majorării lefurilor. Nouă fraudă la adresa asiguraților RCA. Șpaga din spitale, văzută de cei din sistem. Ce era OZN-ul văzut de gălăţeni. ”Porumbul din Ucraina nu mai e combinație. S-au deșteptat băieții”

Orașul din Bihor unde primarul se opune majorării lefurilor ●Harta tremuratului în case în București ●O nouă fraudă la adresa asiguraților RCA. ASF a descoperit nereguli majore la Euroins ●Cum a scăpat Tanczos Barna de dosarul deschis de DNA pe când era președinte al Agenției Domeniilor Statului ●Șpaga din spitale, văzută de oamenii din sistem ●Cum a dispărut jumătate de miliard de euro de la ANRP ●Comerciant de cereale: ”Porumbul din Ucraina nu mai e combinație. S-au deșteptat băieții” ●Ce era, de fapt, OZN-ul văzut de gălăţeni ●Crin Bologa (DNA): În nici un stat european nu se pune problema ca serviciile să nu furnizeze informații procurorilor

„Suntem prea săraci să ne permitem salarii atât de mari”: Orașul din Bihor unde primarul se opune majorării lefurilor

În Marghita, primarul independent Marcel Sas-Adăscăliții și viceprimarul UDMR Demian Zsolt sunt pe poziții adverse, iar la mijloc sunt banii orașului.

După ce, în 2021, la inițiativa primarului, salariile angajaților primăriei au fost reduse cu 10%, Sas-Adăscăliții explicând atunci că asta va permite majorarea bugetului de investiții, vicele propune acum majorarea lefurilor.

„Suntem prea săraci să ne permitem să avem atâția angajați cu salarii atât de mari”, este replica primarului.

Într-un videoclip postat pe contul său de Facebook, primarul din Marghita, Marcel Sas-Adăscăliții, îi anunță pe localnici că în ședința Consiliului Local de luni, 30 ianuarie, aleșii locali vor trebui să voteze inițiativa viceprimarului Demian Zsolt, pe care o critică vehement.

Edilul a explicat că reducerea salariilor din 2021 a fost necesară, laolaltă cu restructurarea din Primăria Marghita, realizată tot la inițiativa primarului, deoarece atunci salariile funcționarilor din micul orășel erau mai mari decât ale celor de la Primăria Oradea sau din Salonta, scrie Bihoreanul.

Harta tremuratului în case în București

Zilele acestea, în Capitală, au venit într-un final și ninsorile, iar acum, mai mult ca oricând, locuitorii orașului au nevoie de căldură pentru a nu dârdâi de frig noaptea. Cu toate astea, sute de blocuri din București fie au apă caldă și căldură, însă nu în parametrii optimi, fie nu au deloc.

Iată care este starea sistemului de termoficare din oraș, conform informațiilor transmise de către de Compania Municipală Termoenergetica București, scrie B365.RO.

O nouă fraudă la adresa asiguraților RCA. ASF a descoperit nereguli majore la Euroins, liderul actual al pieței, și a sesizat Parchetul

31% dintre cei 7,4 milioane de români care au RCA sunt asigurați la Euroins, o companie cu capital din Bulgaria. Libertatea a intrat în posesia mai multor documente oficiale prin care ASF a descoperit nereguli majore în activitatea Euroins, în urma cărora a făcut sesizare penală.

Mai mulți angajați Euroins au recunoscut, în propriul sediu, în fața inspectorilor ASF, că semnăturile care apăreau pe refuzul companiei de a plăti mii și mii de despăgubiri pentru asigurații RCA nu le aparțin și că „n-am văzut dosarele, nu le-am analizat”. De un an, ASF ține sesizarea penală contra Euroins secretă față de asigurați și față de opinia publică, scrie Libertatea.

Cum a scăpat Tanczos Barna de dosarul deschis de procurorii DNA pe vremea când era președinte al Agenției Domeniilor Statului

Puțini își mai amintesc faptul că în 2014, Tanczos Barna era urmărit penal de procurorii anticorupție pentru infracțiunea de abuz în serviciu și de fals intelectual, ambele în formă continuată.

Rechizitoriul procurorilor la acea dată cuprindea elemente clare, legate de felul în care Tanczos Barna, în calitatea lui de președinte al Agenției Domeniilor Statului, în anul 2006, a favorizat obținerea unui titlu de proprietate pe numele unei persoane ce nu a făcut dovada vechiului amplasament pe suprafețele de teren exploatate de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. Însă din acel moment, despre dosar nu s-a mai discutat deloc, iar cariera politică a lui Tanczos Barna a înflorit, scrie Investigatoria.

Șpaga din spitale, văzută de oamenii din sistem: „A trebuit să fac de mai multe ori adrese către poliție”

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, spune că un astfel de caz putea fi evitat dacă în legislație ar fi fost prevăzut un audit clinic al pacienților, realizat de către un corp de experți medicali, prin sondaj, iar astfel s-ar crea și o formă de prevenție.

„Șpaga poate fi eliminată prin mai multe măsuri, aceasta este una dintre ele. De ce l-ai amânat? Iată, faci audit clinic să vezi de ce e amânat pacientul”, spune el. Despre cazul doctoriței din Suceava, preşedintele Colegiului Medicilor afirmă că este un caz izolat, scrie Europa Liberă.

Cum a dispărut jumătate de miliard de euro de la ANRP

DNA a trimis în judecată, pe 9 ianuarie, patru persoane acuzate de folosirea de informații confidențiale din interiorul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

O fostă vicepreședintă a instituției trimitea informații unui samsar de terenuri, care ajutat de o avocată, cumpăra drepturile litigioase ale dosarelor deja aprobate.

Persoanele trimise în judecată sunt Ana Maria Plaveti, avocată din Baroul București și acționară la firma APFS Asset Invest SRL, omul de afaceri Florin Sora, Claudița Selavărdeanu și Ioan Nasleu, foști vicepreședinți ai ANRP. Plaveti este acuzată de folosirea de informații nedestinate publicității în scopul obținerii de foloase necuvenite și de efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, scrie Europa Liberă.

Comerciant de cereale: ”Porumbul din Ucraina nu mai e combinație. S-au deșteptat băieții”

În ultima perioadă, cererea mare de porumb de pe piața europeană a crescut mult prețul boabelor recoltate din Ucraina. Costurile tot mai ridicate de transport complică și mai mult calculele antreprenorilor care au văzut oportunitatea comerțului, ne-a declarat Constantin Moise, administratorul unei firme de trading din județul Prahova.

”Acum, eu, teoretic sunt doar un intermediar. Vă dați seama ca facem acest lucru pentru că porumbul vine mai ieftin din Ucraina, a fost mai ieftin, acum nu prea mai este. Era normal să luăm de la ei, dacă noi luăm de la ucraineni cu 1 leu/kg și cel din țară este 1,5 lei/kg. În principal noi ne ocupăm cu legume-fructe pentru export, dar într-adevăr am trimis la export și cereale. Acum, degeaba este mai ieftin din Ucraina porumbul, că ne omoară transportul. Vin cereale din Ucraina pe la toate granițele, noi le trimitem mai departe către export, o încărcăm acolo, plătim și pleacă TIR-ul către Italia. Acolo este foarte căutat porumbul ucrainean. Eu am prieteni fermieri români, dar este clar că atât timp cât au marfa mai scumpă, vă dați seama, eu ca om de afaceri prefer marfa mai ieftină”, a spus Constantin Moise pentru AgroIntel.ro.

​h2: Ce era, de fapt, OZN-ul văzut de gălăţeni

Un eveniment observat de mai mulţi oameni în seara de 18 ianuarie i-a pus pe jar pe unii gălăţeni, care au fost siguri că au fost martorii unei întâlniri cu un OZN. O lumină puternică s-a văzut pentru câteva secunde pe cer din mai multe puncte ale judeţului, după care s-a putut observa o explozie, unii dintre martori susţinând că au auzit şi tunete.

Evenimentul nu a rămas fără urmări nici printre astronomii care stau, de regulă, cu ochii pe cer. El a fost dezbătut pe larg şi pe pagina de Facebook a Societăţii Astronomice Române de Meteori (SARM), dar şi pe cea a gălăţeanului Gabriel Cristian Neagu, ambasador al Societăţii Americane a Observatorilor Stelelor Variabile, descoperitor de stele variabile, redactor al revistei „Space Cat”, scrie Viața Liberă.

Dezinformare poloneză după o rețetă maghiară: Cazul Visegrád 24

Contul de Twitter Visegrád 24 a crescut rapid în popularitate (are peste 320.000 de followers), dar motivația și finanțarea din spate sunt departe de a fi transparente. În timp ce capitalizează sprijinul occidental pentru Ucraina, proprietarii construiesc un brand pentru „Make Europe Great Again”, exportând un model polonez de mai mare succes, testat inițial de Viktor Orbán.

În doar doi ani de la înființare, Visegrád 24 a devenit una dintre cele mai mari surse de informare în limba engleză din Europa Centrală și de Est – în ciuda anonimatului total, a structurii de finanțare opace, a faptului că nu are un site web, a lipsei de conținut original și a legăturilor îndoielnice cu guvernul polonez, scrie PressOne.

Crin Bologa (DNA): În nici un stat european nu se pune problema ca serviciile să nu furnizeze informații procurorilor

În România sunt mai multe instituții care au atribuții pe siguranță națională, mai multe servicii de informații. Înregistrările convorbirilor, cele ambientale, pe care le administrează un procuror în baza unui mandat de siguranță națională emis de un judecător de la Înalta Curte au putut fi folosite ca probe.

Trebuie să facem diferența între aceste mandate de siguranță națională și mandatele de supraveghere tehnică făcute în dosare penale. Acolo s-a pronunțat clar Curtea Constituțională că SRI-ul nu mai poate lucra.

Dar aici au atribuțiile lor pe siguranța națională. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat că nu pot fi folosite. A constatat doar că dacă procurorii folosesc ca probe în dosare penale înregistrări cu persoanele interceptate în baza unui mandat de siguranță națională, nu aveau garanțiile necesare prevăzute de codul de procedură penală ca să poată contesta, să conteste mandatul, să conteste interceptările, să conteste conținutul, scrie PressHub.

Încă un lac dispare de pe harta Iașului. Va fi asanat prin intervenția dezvoltatorilor imobiliari

Lacul CUG 1, aflat la intersecția străzilor Tudor Neculai și Strugurilor, va fi asanat, iar proprietarul terenului, dezvoltatorul Gheorghe Achiței, va construi pe amplasament blocuri de locuințe cu șase etaje. Omul de afaceri a modificat proiectul din 2018, care prevedea menținerea luciului de apă, iar noul PUZ prevede secarea lacului printr-un tub colector care deversează în râul Nicolina. Ce spunea Achiței în 2018: „Dacă vă uitați pe planșă, lacul nu va fi secat in totalitate. Eu am cumpărat aproape 4.500 metri pătrați de apă, va dați seama… Eu acolo vreau să fac ceva frumos, o oază de apă”.

„Beneficiarul dorește asanarea lacului care există pe amplasament și redirecționarea cursului de apă, prin intermediul unui colector existent”, se arată în noul PUZ. Lacul CUG 1 este al doilea caz flagrant în care un ecosistem natural este distrus de intervenția dezvoltatorilor și a speculanților imobiliari. În prezent, terenul de aproape 2 hectare este acoperit în totalitate de vegetație, dar conform proiectului spațiile verzi vor avea o pondere de doar 20 – 30%. În urmă cu o lună, 7IAȘI dezvăluia faptul că Lacul Doi Peri, situat în spatele Institutului de Psihiatrie Socola, a fost secat în mod ilegal de către proprietari pentru a face loc unei dezvoltări imobiliare,scrie 7Iași.ro.