Preturile de transfer si valoarea in vama - nevoia de coordonare

Preturile de transfer si valoarea in vama – nevoia de coordonare

Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) a publicat in anul 2015 Ghidul privind valoarea in vama si preturile de transfer. Desi interactiunea dintre cele doua arii nu este o preocupare noua la nivel international, evolutiile recente privind intensificarea inspectiilor fiscale in privinta preturilor de transfer, precum si introducerea de noi cerinte de conformare in multe tari si, in acelasi timp, intensificarea controalelor vamale, au adus in prim plan nevoia unui instrument care sa serveasca la o mai buna coordonare intre preturile de transfer si valoarea in vama.

Articolul de fata isi propune sa analizeze in ce masura o astfel de coordonare este necesara in Romania, atat din prisma companiilor multinationale prezente pe piata, care trebuie sa respecte legislatia privind preturile de transfer si cea vamala, cat si din prisma autoritatilor romane, vamale si fiscale, care urmaresc si verifica respectarea prevederilor legale si asigura colectarea taxelor si impozitelor datorate de contribuabili. Ce pasi sunt de urmat pentru a asigura coordonarea intre preturile de transfer si valoarea in vama, ambele aflate sub atenta supraveghere a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala?

De ce nevoia de coordonare?

Coordonarea intre preturile de transfer si valoarea in vama este necesara atunci cand vorbim despre societati care desfasoara activitati de import-export si care fac parte din acelasi grup.

Este cunoscut faptul ca preturile de transfer si valoarea in vama sunt guvernate de legislatii specifice pe care companiile trebuie sa le respecte. In timp ce autoritatile vamale urmaresc sa asigure ca pretul bunurilor importate in cadrul unui grup de companii este corect stabilit in contextul relatiei de afiliere dintre cumparator si vanzator, autoritatile fiscale, pe de alta parte, urmaresc ca acelasi pret sa respecte principiul valorii de piata, respectiv ca pretul sa nu fie supradimensionat sub influenta aceleiasi relatii de afiliere.

Pentru a ilustra nevoia de coordonare intre cele doua autoritati, facem referire la urmatorul exemplu: O companie din Romania importa bunuri din SUA de la o alta companie din cadrul grupului la un pret de tranzactie 100 de UM. Aceeasi societate romaneasca importa si de la o alta societate din SUA (furnizor tert) acelasi bun, intr-o cantitate similara, la un pret de 90 de UM.

Ulterior importului, societatea romaneasca este obiectul unui control al autoritatilor fiscale privind preturile de transfer, care constata ca societatea a achizitionat bunuri de la parti afiliate la un pret mai mare decat cel practicat in relatia cu furnizorii terti. In consecinta, autoritatile fiscale efectueaza o ajustare de preturi de transfer, diminuand cheltuiala recunoscuta in scopul impozitului pe profit la nivel de tranzactie cu 10 UM.

Ca urmare, aceasta ajustare efectuata de catre autoritatile fiscale ar trebui sa fie reflectata si in valoarea in vama a bunurilor importate, prin diminuarea acesteia. Totusi, in aceasta situatie (in care valoarea in vama este diminuata si implicit se diminueaza si taxele vamale percepute), societatea in cauza s-ar astepta ca autoritatile vamale sa efectueze o analiza pentru a valida si din perspectiva vamala concluzia autoritatilor fiscale.

Este astfel usor de inteles de ce este necesar ca pretul stabilit pentru astfel de importuri de bunuri intre entitati afiliate sa raspunda concomitent celor doua seturi de reguli, fara a exista riscul ca acelasi pret sa fie acceptat din perspectiva preturilor de transfer si contestat din perspectiva valorii in vama, sau vice-versa.

Practica tarilor cu experienta in domeniu, precum Marea Britanie sau Olanda arata ca autoritatile fiscale si cele vamale au creat un cadru comun de lucru in acest sens. Astfel, autoritatile vamale din aceste tari evalueaza circumstantele vanzarii unui bun extragand informatii referitoare la pretul de vanzare din alte documente disponibile in zona preturilor de transfer, cum ar fi dosarul preturilor de transfer sau acordul de pret in avans, acolo unde este cazul.

Ce se doreste prin Ghidul OMC

Ghidul isi propune sa raspunda la urmatoarea intrebare: in ce masura informatiile existente in analizele de preturi de transfer pot servi autoritatilor vamale pentru a stabili daca pretul bunurilor importate a fost sau nu influentat de relatia de afiliere dintre parti?

Ghidul OMC recomanda ca, in examinarea preturilor produselor importate de catre entitati afiliate, autoritatile vamale sa foloseasca informatiile din analizele de preturi de transfer disponibile. In acest sens, se urmareste elaborarea unor noi linii directoare care sa ajute autoritatile vamale in analiza si interpretarea studiilor de preturi de transfer. Anexa VIII la acest Ghid ofera exemple de informatii care se regasesc in general in analizele de preturi de transfer si care pot fi relevante pentru scopuri vamale (ex. informatii financiare, politici de preturi de transfer, studii de comparabilitate, etc).

O alta chestiune care ridica semne de intrebare este urmatoarea: ce se intampla atunci cand, in urma unei inspectii fiscale la o societate care a efectuat importuri de bunuri, autoritatile fiscale efectueaza ajustari ale preturilor de transfer? Ar trebui astfel de ajustari de pret sa fie luate in considerare de catre autoritatile vamale la determinarea valorii in vama a bunurilor importate? Cum ar trebui sa fie reflectate astfel de ajustari fara a crea un disconfort companiei (de exemplu plata de penalitati si dobanzi de intarziere).

Un mesaj cheie care se desprinde din Ghidul elaborat de OMC este incurajarea ca autoritatile vamale si cele fiscale sa colaboreze si sa faca schimb de informatii si cunostinte in aceasta arie.

De asemenea, companiile multinationale sunt incurajate sa aiba in vedere nevoile vamale atunci cand intocmesc analize de preturi de transfer si / sau acorduri de pret in avans.

Un alt mesaj important transmis de Ghidul OMC este incurajarea autoritatilor vamale de a emite solutii vamale anticipate cu privire la valoarea in vama a bunurilor tranzactionate intre companii din cadrul aceluiasi grup. Astfel de instrumente ar oferi contribuabililor transparenta si certitudine in raport cu regulile privind valoarea in vama.

Aplicabilitate la nivelul Romaniei

Legislatia preturilor de transfer din Romania face trimitere la prevederile Ghidului OCDE privind Preturile de Transfer pentru Companii Multinationale si Administratii Fiscale, in timp ce taxele vamale in Romania sunt guvernate de reguli cuprinse in Codul si Regulamentul Comunitar, care fac trimitere la Acordul de Implementare a Articolului VII din Acordul General pentru Tarife si Comert (semnat in 1994). Astfel, intrucat vorbim de un set de reguli la nivel international cu impact si la nivelul Romaniei, recomandarile Ghidului OMC sunt direct aplicabile spetelor care vizeaza importuri de bunuri realizate de companii multinationale in Romania.

Legislatia din Romania permite de asemenea contribuabililor romani angajati in tranzactii intra-grup sa solicite autoritatilor fiscale emiterea de acorduri de pret in avans. In cazul in care obiectul unui astfel de acord il constituie un import de bunuri intra-grup, este indicat ca acest proces sa fie corelat cu nevoile din zona taxelor vamale si a valorii in vama. In acelasi timp, schimbul de informatii intre Directia Preturi de transfer si solutii fiscale si Directia Nationala a Vamilor din cadrul ANAF ar permite abordarea unitara a celor doua zone de interes. Pentru ca acest lucru sa se intample, implicatiile din sfera preturilor de transfer trebuie analizate in stransa legatura cu implicatiile vamale, preferabil inaintea emiterii unui acord de pret in avans.

De asemenea, analizele de preturi de transfer incluse in documentatia pe care contribuabilii romani implicati in tranzactii intra-grup sunt obligati sa o intocmeasca trebuie sa tina cont si de obligatiile vamale.

Concluzie

Pentru ca prevederile Ghidului OMC sa poata fi aplicate, este nevoie ca interactiunea dintre autoritatile fiscale din Romania si cele vamale pe chestiunile prezentate mai sus sa prinda contur. Pe de alta parte, contribuabilii romani care se confrunta cu aceasta problematica trebuie sa fie constienti ca o abordare completa a celor doua elemente ii poate salva de neplaceri cauzate de posibile abordari divergente in cadrul inspectiilor fiscale, respectiv vamale. De aceea, este indicat ca politicile de preturi de transfer sa fie concepute cu luarea in calcul a implicatiilor vamale aferente, pentru a nu avea consecinte negative in viitor.

N.red.:

Daniel Anghel este Partener, Consultanta Fiscala, PwC Romania

Daniela Dinu este Director, Consultanta Fiscala, PwC Romania

Lorina Darmanescu este Senior Manager, Consultanta Fiscala, PwC Romania

Preturile de transfer si valoarea in vama – nevoia de coordonare

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”