Prezenta ministrilor in comisiile de privatizare nu este morala

HotNews.ro: Executivul nu a renuntat la prezenta ministrilor in comisiile de privatizare, chiar daca acestia nu vor fi remunerati. Este totusi legala desemnarea unor ministri in comisiile de privatizare, chiar daca se considera ca experienta lor e necesara in cazul unor „decizii strategice”, ca sa citez executivul?

Adrian Savin: Decizia Guvernului este una corecta. Din perspectiva principiilor bunei guvernari, ministrii trebuie sa-si faca datoria mandatului lor in calitate de demnitari si nu de consultanti privati.

Guvernul si autoritatile din subordinea acestuia nu sunt firme private astfel incat membrii acestuia sa fie asimilati asociatilor unei firme, iar cu cat mai multi bani intra in tara (sau in firma) cu atat mai multi bani sa castige si membrii guvernului (respectiv asociatii).

Extrapolarea principiilor de guvernare la principiile de organizare si functionare a unei companii conduce la o abordare distorsionata a relatiei dintre domeniul public si privat, dintre interesul public si interesul privat, o abordare gresita de care Romania doreste sa se desparta definitiv odata cu incheierea tranzitiei si aderarea la UE.

[c:1:s] Desemnarea unor ministri in comisiile de privatizare este legala, din punctul meu de vedere, atat timp cat acesti ministri nu beneficiaza si de castiguri materiale ca urmare a a prezentei lor in aceste comisii.

Legea nu interzice prezenta ministrilor in comisiile de privatizare, deci nu este ilegal. Dar, faptul ca ministrii primesc indemnizatii in cadrul acestor comisii ii poate pune intr-o situatie de conflict de interese.

Cu privire la argumentul conform caruia este nevoie de experienta ministrilor pentru luarea unor decizii majore, opinia mea este nuantata. Exista o confuzie la acest moment legata de rolul acestor comisii de privatizare.

Legea permite Guvernului sa infiinteze astfel de comisii de privatizare care sa sugereze metodele de privatizare, insa decizia de a privatiza ramane a Guvernului.

Cu alte cuvinte, membrii comisiei de privatizare au o responsabilitate juridica foarte redusa care se traduce in elaborarea unui raport, in mod similar rapoartelor de expertiza, cu valoare de recomandare pentru Guvern.

Guvernul nu este tinut de acest raport; ii poate urma concluziile sau poate lua o cu totul alta decizie. Asadar, responsabilitatea apartine in intregime Guvernului, deci membrilor acestuia.

Prezenta lor in comisia de privatizare este redundanta din punctul meu de vedere, pentru ca experienta lor este egala fie ca sunt in Guvern fie ca sunt in comisie. Exprimarea punctului de vedere a unor ministrii de doua ori, atat in comisie cat si in guvern, reprezinta o inutila dublarea a unor activitati si responsabilitati.

HotNews.ro: In baza carei legi si care ar fi argumentele juridice ale acestei incompatibilitati?

Adrian Savin: Nu este vorba de o situatie de incompatibilitate, ci de una de conflict de interese. In speta de care vorbim, ministrii sunt compatibili dar se afla in conflict de interese, daca toate conditiile mentionate sunt intrunite!

Ce vreau sa spun prin acest lucru? Legea 161/2003, renumitul „Pachet Anticoruptie” a carui menire a fost sa demonstreze vointa politica a Romaniei in lupta impotriva coruptiei si sa paveze drumul tarii catre integrarea in UE, prevede urmatoarele la art. 72 alineatul 1:

Persoana care exercita functia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau functii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligata sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea functiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau ori rudele sale de gradul I.

Mai clar, articolul categoriseste drept conflict de interese situatia in care un ministru care participa la adoptarea unei hotarari de guvern beneficiaza si de foloase materiale ca urmare a acestei hotarari de guvern.

Ministrii desemnati in comisiile de privatizare se pot afla in aceasta situatie de conflict de interese, daca au participat la adoptarea hotararilor de guvern cu pricina, au fost desemnati membri ai comisiilor si au beneficiat de indemnizatii in aceasta calitate.

Eu nu cunosc care este situatia votului in cadrul Guvernului, pentru ca votul ministrilor in cadrul sedintelor de Guvern nu este public, o situatie cu consecinte negative asupra cerintelor de transparenta.

[c:2:d] Insa, legea de organizare a Guvernului prevede faptul ca actele guvernului se adopta prin consens ca regula, deci este foarte probabil ca situatia evocata de mine ca posibilitate sa existe si in realitate.

Vreau sa mentionez aici ca legea 161/2003 prevede o exceptie de la regula conflictului de interese descrisa mai sus, in situatia in care actele astfel adoptate au caracter normativ.

Totusi, hotararile de guvern prin care se desemneaza in mod nominal componenta comisiilor de privatizare sunt acte administrative individuale si nu normative, deci nu se incadreaza la situatia de exceptie.

HotNews.ro: Care ar fi consecintele juridice ale mentinerii in cadrul comisiilor de privatizare a unor reprezentanti ai guvernului?

Adrian Savin: Vreau sa clarific in acest moment ca eu nu categorisesc cazul de fata drept un conflict de interese, ci doar trag un semnal de alarma despre un asemenea pericol astfel incat autoritatile sa ia masuri ca aceste situatii sa nu se intample.

Consecintele de ordin juridic pot fi multiple si ma voi referi numai la cateva dintre ele.

In primul rand, Legea 161 prevede ca daca se constata o situatie de conflict de interese de catre autoritatea de control aflata in subordinea Guvernului Romaniei, Primul Ministru trebuie sa se pronunte pe baza acestui raport si, daca confirma situatia de conflict de interese, ministrul/ministri respectiv/i trebuie revocat/i din functie.

Pe de alta parte, tot Legea 161 prevede ca sanctiunea pentru actele adoptate in situatie de conflict de interese este nulitatea absoluta. Acest lucru poate semnifica ca acele hotarari de guvern despre care se constata ca au fost adoptate in conflict de interese sunt nule, raportul acestora este nul, indemnizatiile platite sunt nule.

Mai exista cateva observatii care trebuie facute cu privire la prezenta ministrilor in aceste comisii. Decizia pe care Guvernul trebuie sa o ia pe baza raportului comisiei de privatizare se ia prin votul consensual al ministrilor, deci inclusiv al acelor ministri care au facut parte din comisia de privatizare.

Aceasta situatie se poate categorisi tot in cadrul conflictului de interese, desi de aceasta data nu este prevazuta intr-un text de lege, deci nu este o situatia de conflict de interese sanctionabila juridic.

Totusi, este o situatie de conflict de interese de ordin moral, deoarece este uman ca un ministru membru al comisiei de privatizare sa nu voteze altfel decat a votat in cadrul comisiei de privatizare.

Din punctul meu de vedere, dezbateri de acest tip sunt necesare societatii romanesti, deoarece in acest moment, o institutie ceruta cu foarte mare gravitate de Comisia Europeana – Agentia Nationala de Integritate, dar si de Ministerul Justitiei, si care a fost neglijata de clasa politica in ultimul timp, isi demonstreaza lipsa.

Practic, daca aceasta institutie ar exista, astfel de situatii ar fi identificate din timp si ar fi prevenite situatii de conflict de interese care pot produce consecinte neprevazute asupra activitatii institutiilor publice.