Prima zi de școală în pandemie / Tot ce trebuie să știi despre noul an școlar

Noul an școlar începe astăzi în condiții cu totul speciale, pentru aproximativ 2,8 milioane de preșcolari și elevi, din cauza pandemiei de COVID-19. În jur de 100.000 de copii din peste 260 de unități de învățământ vor începe școala în scenariul roșu, adică exclusiv online, în timp ce în aproape 5.000 de școli copiii vor face cursuri online și la școală, prin rotație. Începând cu clasele primare, este obligatorie purtarea măștii, regula fiind valabilă și pentru cadrele didactice.

Din cauza pandemiei de COVID-19, școlile din România au fost închise din 11 martie.

Cele 3 scenarii în care începe noul an școlar:

Scenariul verde – desfășurarea cursurilor cu prezența fizică a elevilor și a cadrelor didactice
Scenariul galben – desfășurarea cursurilor cu prezența fizică parțială a elevilor și a cadrelor didactice și online parțial; excepție fac clasele a VIII-a și a XII-a/a XIII-a, care participă la cursuri zilnic cu prezență fizică (v. scenariul verde).
Scenariul roșu – desfășurarea cursurilor exclusiv online

Criteriul epidemiologic în baza căruia unitățile/instituțiile de învățământ stabilesc unul dintre cele 3 scenarii este rata incidenței cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1000 de locuitori:

Scenariul 1 – verde – rata incindenței mai mică de 1 la mia de locuitori.
Scenariul 2 – galben – scenariu hibrid – rata incidenței între 1 până la 3 la mia de locuitori.
Scenariul 3 – roșu – școală online – rata incidenței mai mare de 3 la mia de locuitori.

Care este situația acum

Potrivit anunțului făcut duminică seară de ministrul Educației, Monica Anisie, situația este următoarea:

12.423 de școli se deschid în scenariul verde
4.915 școli în scenariul galben
262 de unităţi în scenariul roşu

Monica Anisie a precizat că circa 100.000 de elevi vor învăţa în scenariul roşu, adică exclusiv online. Guvernul nu a reușit să finalizeze achiziția celor 250.000 de tablete promise elevilor, însă Monica Anisie a susținut duminică seară că 87,7% dintre copii au tablete şi laptori, unele fiind ale lor, iar în alte cazuri primite de la autorităţile locale sau de la inspectoratele judeţene.

În 11 judeţe din România nicio unitate de învăţământ nu se află în scenariul roşu. Este vorba despre Harghita, Caraş-Severin, Hunedoara, Ialomiţa, Bihor, Vâlcea, Tulcea, Botoşani, Bistriţa-Năsăud, Covasna şi Vaslui. În aceste judeţe, școala începe în scenariul verde sau galben.

În București, 607 unităţi de învăţământ sunt în scenariul galben, iar 29 de şcoli sunt în cel roşu. În Capitală, situația a fost revizuită duminică seară, când opt şcoli aflate inițial în scenariul galben au fost trecute în cel roşu, iar cinci unităţi de învăţământ au trecut din scenariul roşu în cel galben.

Măsurile sanitare pe care trebuie să le ia școlile

Autoritățile sanitare au stabilit o serie de reguli pentru școli, astfel încât acestea să nu devină focare de infecție:

În cazul tuturor ciclurilor de învățământ, intrarea la cursuri se va face eșalonat, pe mai multe uși de acces, la intervale orare stabilite în funcție de zone sau de clădiri.
Traseele vor fi prestabilite la deplasarea în interiorul instituției de învățământ cu păstrarea distanței de 1 m între copii/elevi.
Purtarea măștii de protecție în interiorul unității de învățământ este obligatorie în cazul personalului didactic și al elevilor începând din clasele primare.
Igiena mâinilor trebuie să se realizeze frecvent, dar și dezinfecția și aerisirea claselor de curs trebuie realizate zilnic. În fiecare zi se va face și dezinfecția diverselor materiale didactice utilizate la orele de curs.
Începând din clasele primare, să se asigure distanțarea de minimum 1 metru între elevi sau separarea cu plexiglas în situația în care asigurarea distanței de 1 metru nu este posibilă.
Pe lângă triajul observațional de la domiciliu, se va efectua evaluarea stării de sănătate la prima oră de curs.
Începând cu clasele primare, prezența la orele de curs se va face în procent de 50%, prin rotație la 1-2 săptămâni, în scenariul al doilea.
Accesul părinților nu este permis în școală și nici în curtea școlii. Măsura se aplică și în cazul grădinițelor.

Ce se întâmplă când apar cazuri de COVID-19 în școală

La apariția într-o clasă din unitatea de învățământ a unui caz confirmat de îmbolnăvire cu virusul SARS-COV-2, se suspendă cursurile clasei respective, pentru o perioada de 14 zile. În situația în care în aceeași sală cursurile sunt organizate în schimburi, se vor suspenda doar cursurile pentru clasa în care a fost confirmat cazul de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, urmând ca elevii din schimbul următor să își desfășoare cursurile.
La apariția a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în clase diferite ale aceleiași unități de învățământ, se suspendă cursurile școlare ale întregii unității de învățământ, pe o perioada de 14 zile de la data confirmării ultimului caz;
La apariția cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul cadrelor didactice, aceștia au obligația de a anunța conducerea unității de învățământ care va informa DSP/DSPMB despre eveniment.

În perioada de suspendare a cursurilor, conducerea unității/instituției de învățământ va dispune realizarea următoarelor activități obligatorii:

a) curățenia și aerisirea claselor/sălilor;
b) dezinfecția curentă și terminală a spațiilor unității/instituției de învățământ, respectiv clase, săli, holuri, toalete, în colaborare cu DJSP/DSPMB;
c) pe perioada celor 14 zile de suspendare toți contacții direcți din cadrul unității/instituției de învățământ ai cazurilor confirmate vor fi izolați la domiciliu.

Ce se întâmplă cu un copil dacă face febră la școală

Conform normelor stabilite de Ministerul Sănătății, în fiecare unitate de învățământ trebuie amenajată o sală „izolator”, pentru situația în care vor exista elevi cu simptome de boală. Copilul ar urma să fie dus acolo de către un cadru didactic, apoi preluat de către părinți. În cazul unei urgențe imediate, se va suna la 112, cu acordul părintelui.

În ce situații părintele poate opta pentru cursuri online pentru copil

Părinții vor putea opta pentru cursuri online pentru copil dacă acesta locuiește cu persoane care au comorbidități. De asemenea, părinții pot solicita cursuri oline în cazul în care copilul are boli cronice. În ambele situații, este necesară o adeverință de la medicul curant sau de la medicul de familie.

5 avize medicale pentru începerea anului școlar

Cinci avize medicale sunt necesare pentru începerea anului școlar, însă nu pentru toți copiii, ci în funcție de situația fiecăruia:

1. Recomandarea medicală în cazul copiilor cu boli cronice
2. Adeverința de boli cronice în cazul aparținătorilor
3. Avizul epidemiologic. Nu este necesar în prima zi de școală. Se eliberează în următoarele circumstanțe:
a) După o perioadă de absență din colectivitate de cel puțin 3 zile consecutive.
b) La plecarea în tabere, vizite de studiu etc.
4. Adeverința de intrare în colectivitate. Face parte din dosarul de înscriere a elevului în ciclul de învățământ (grădiniță, primul an de școală, liceu – n.red.). Se presupune că aceste adeverințe au fost emise la momentul înscrierii. Astfel, NU mai este necesară eliberarea unei alte adeverințe pentru prima zi de școală.
În cazul în care la dosarul de înscriere nu există această adeverință, medicul de familie o va elibera în urma consultului spre a completa dosarul în prima lună de școală.
5. Adeverința pentru educație fizică. Adeverințele pentru educație fizică nu sunt necesare în prima zi de școală, ele putând fi aduse pe parcursul primei luni de școală.

Ce reguli trebuie să respecte copiii

Grupul de Comunicare Strategică, cel care asigură comunicarea Guvernului de la debutul pandemiei de COVID-19, a transmis o serie de reguli pentru începutul noului an școlar:

3 lucruri ne țin în siguranță pe noi, dar și pe ceilalți, în orice situație am fi:

1. Masca trebuie purtată astfel încât să acopere atât nasul, cât și gura. Masca reduce masiv riscul de răspândire a virusului! Atunci când e purtată atât de către persoana potențial infectată, cât și de către persoana neinfectată, se reduce la minimum riscul de transmitere a virusul mai departe. Utilizarea măștii în spații închise (ex: o sală de clasă) previne transmiterea virusului atunci când mai multe persoane se află simultan într-o încăpere. Tot masca face să poată fi redusă distanța minimă dintre persoane la cel puțin 1 metru în interior. Masca trebuie purtată și în aer liber atunci când distanța dintre persoane nu poate fi menținută la cel puțin 1,5 metri sau atunci când un număr mare de persoane se află în aceeași zonă.
Nu înlăturați masca și nu o purtați sub bărbie, în special atunci când vorbiți în apropierea unei alte persoane sau în sala de clasă. Masca este individuală și NU se oferă propria mască utilizată să fie purtată de o altă persoană.
2. Distanța fizică trebuie păstrată la cel puțin 1 metru în interior, cu obligația purtării măștii, și cel puțin 1,5 metri în aer liber, atunci când nu este purtată masca. Păstrând distanța față de celelalte persoane aria de răspândire a virusului este redusă la minimum. Întrucât particulele care pot fi infecțioase sunt răspândite prin simpla vorbire, purtarea măștii și distanța fizică fac ca aceste particule să nu ajungă la celelalte persoane.
În sala de clasă, trebuie menținută distanța atât față de colegi, cât și față de profesori, în timpul orelor, în pauze sau în momentul sosirii/plecării de la cursuri. În cazul orelor de educație fizică vor fi evitate acele activități care presupun contactul direct între elevi sau prin intermediul obiectelor atinse frecvent (ex: jocul de echipă cu mingea)
3. Mâinile trebuie igienizate sau dezinfectate ori de câte ori atingem o suprafață care ar putea fi infectată (ex: clanțe, mânere, balustrade, butoane de lift). E important să ne gândim cine ar fi putut atinge respectiva suprafață înaintea noastră, întrucât cu ajutorul mâinilor putem duce mai departe cele mai multe virusuri. Dacă mâinile noastre nu sunt igienizate/dezinfectate, atunci NU trebuie să ne atingem ochii, nasul sau gura, deoarece virusul poate fi pe mâini și în acest mod să ne infectăm. Mâinile trebuie spălate cel puțin 20 de secunde cu apă și săpun sau dezinfectate. Trebuie să avem grijă să dezinfectăm nu doar mâinile, dar și obiectele pe care le purtăm frecvent cu noi, cum ar fi telefonul mobil.

În sala de clasă, așezați-vă întotdeauna în același loc și evitați să atingeți obiectele colegilor, scaunele și băncile ocupate de aceștia. Dezinfectați-vă mâinile de fiecare dată după ce atingeți obiecte sau suprafețe comune (ex: cretă, burete, tablă). Aveți grijă unde plasați ghiozdanul astfel încât să fie cât mai ferit de o posibilă contaminare.
Tinerii sunt afectați într-o mai mică măsură în cazul infectării cu noul coronavirus (COVID-19), DAR ei pot răspândi virusul, chiar fără să-și dea seama, către persoanele vârstnice și/sau cu boli cronice (ex: părinți, bunici, profesori, persoane cu deficiențe imunologice) în cazul cărora infectarea poate avea consecințe extrem de grave, spun autoritățile.
Din acest motiv, este foarte important ca tinerii să respecte măsurile de protecție sanitară și să avertizeze imediat atunci când prezintă simptome (ex: febră, tuse, nas înfundat, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, stare de oboseală, etc).
Elevii cu simptome de boală NU trebuie să se prezinte la școală, iar părinții au obligația de a anunța unitatea de învățământ, precum și medicul de familie.
Părinții/ însoțitorii care conduc elevii la școală NU pot intra în instituția de învățământ decât în situații excepționale, cu aprobarea prealabilă a conducerii școlii.

Momente cheie pentru elevi în afara orelor:

Drumul până la școală. Dacă este posibil, optați pentru deplasarea pietonală și evitați folosirea mijloacele de transport în comun. Dacă trebuie să utilizați transportul în comun, purtați obligatoriu mască, păstrați distanța față de celelalte persoane, evitați atingerea suprafețelor comune și dezinfectați-vă mâinile imediat ce ați părăsit transportul în comun.
Recreația alături de colegi. Dacă purtați mască, păstrați distanța de minimum 1 metru față de colegi. Dacă vă aflați în aer liber și nu purtați mască, atunci mențineți o distanță de cel puțin 1,5 metri. Evitați să faceți schimb sau să atingeți obiectele personale pe care au pus mâna și alte persoane (ex: telefoane mobile, manuale, rechizite, etc) și dezinfectați-vă mâinile după orice contact cu suprafețe comune.
Timpul petrecut după școală. În cazul în care, după orele petrecute la școală, mai rămâneți alături de colegi/prieteni, aveți grijă să respectați aceleași reguli sanitare, indiferent dacă persoanele alături de care vă aflați prezintă sau nu simptome de infectare. Este de preferat ca petrecerea timpului liber să aibă loc în aer liber, dacă este permisă de condițiile meteorologice.
Întoarcerea acasă. Atunci când reveniți acasă aveți grijă ca, după ce lăsați încălțămintea la intrare, să vă spălați pe mâini, să dezinfectați obiectele personale (ex: chei, telefon mobil), să schimbați îmbrăcămintea folosită afară și să o așezați separat de îmbrăcămintea folosită în casă. Înainte de a îmbrăca noile haine, spălați-vă/dezinfectați-vă mâinile. Acordați atenție sporită ghiozdanului, respectiv zonelor în care îl plasați și riscul de contaminare.
Interacțiunea cu persoane vârstnice. Persoanele în vârstă sunt vulnerabile în fața noului coronavirus, în multe cazuri infectarea fiindu-le fatală. Este motivul pentru care trebuie protejate cu prioritate, prin evitarea contactului direct (ex: îmbrățișări) și prin menținerea distanței fizice de 1,5 metri. În cazul în care vă întâlniți cu persoane vârstnice, și nu puteți păstra distanța de siguranță, este recomandată purtarea măștii.

Structura anului școlar 2020-2021

Noul an școlar va fi unul dintre cei mai scurți din ultimii ani – va avea 34 de săptămâni de școală, urmând să se încheie în 18 iunie 2021. Elevii vor învăța în două semestre și vor avea patru vacanțe. Elevii din ciclul primar şi copiii de la grădiniţă vor avea o vacanță în plus.

Semestrul I – 17 săptămâni de cursuri (14 septembrie – 29 ianuarie 2021)
Semestrul al II-lea – 17 săptămâni de cursuri (8 februarie -18 iunie 2021)

Vacanțe:

Vacanța de iarnă – 23 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2021
Vacanța intersemestrială – 30 ianuarie – 7 februarie 2021
Vacanța de primăvară Paștele Catolic (2 – 11 aprilie); Paștele Ortodox (30 aprilie – 9 mai)
Vacanța de vară începe în 18 iunie 2021

Programul național ‚‚Școala Altfel’’ se va desfășura în perioada 5 octombrie 2020 – 4 iunie 2021, pe o perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ.

CITEȘTE ȘI:

Ghidul Ministerului Educației pentru învățământul primar: pauzele vor fi decalate, iar elevii vor fi supravegheați de profesori, cursuri mai scurte pentru școala online

Prima zi de școală în pandemie / Tot ce trebuie să știi despre noul an școlar

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală