Primaria din Hamburg vrea sa uneasca prin piste de biciclete si alei pietonale inverzite toate spatiile verzi din oras. In Bucuresti se construiesc pasaje
Primaria din Hamburg vrea sa uneasca prin piste de biciclete si alei pietonale inverzite toate spatiile verzi din Hamburg, astfel incat cei care doresc sa ajunga in orice parte a orasului sa o poata face fara a folosi autovehicolul, potrivit The Guardian. Propunerea face parte din strategia pe mediu a orasului – “Green Network Plan”- iar daca se va aplica, spatiul verde va acoperi 40% din suprafata orasului. La polul opus se afla Bucurestiul, unde municipalitatea incurajeaza tot mai mult traficul auto, prin construirea de noi artere de circulatie si pasaje rutiere, in detrimentul pistelor pentru biciclete. In plus, mersul pe jos este o aventura din cauza masinilor parcate pe trotuar.
„Aceasta retea va conecta parcurile, terenurile de joaca, gardinile si cimitirele si prin culoare verzi. Alte orase, precum Londra, au centuri verzi, dar reteau noastra de spatii verzi va fi unica acoperind tot orasul de la periferie pana in centru. In 15-20 de ani va fi posibil sa parcurgi orasul doar cu bicicleta sau pe jos”, a declarat Angelika Fritsch, purtatorul de cuvant al departamentului de urbanism si mediu din Primaria Hamburg pentru The Guardian.
Aceste culoare verzi vor conecta si habitatele animalelor, permitand acestora sa traverseze dintr-un loc in altul fara sa fie calcate de masini. Si mai important este ca aceste artere verzi vor absorbi emisiile de CO2 si vor ajuta la prevenirea inundatiilor si efectelor incalzirii globale. Aceasta retea verde va acoperi 7.000 de hectare de teren.
Hamburg are 1.8 milioane de locuitori, iar in prezent circa 19% din suprafata orasului este spatiu verde. In 2011, Hamburg a castigat premiul European Green Capital.
In Bucuresti, primarul general, Sorin Oprescu, vrea sa construiasca in urmatorii 4 ani: 8 pasaje rutiere (subterane sau supraterane), 1 pasaj pietonal subteran, 8 bulevarde noi, sa largeasca si sa modernizeze alte 4 artere de circulatie. Promisiunea a fost facuta de edil in 2013 in cadrul prezentarii raportului sau de activitate pe anul trecut. Pentru aceste proiecte, edilul a declarat ca ar fi nevoie de circa 13 miliarde de euro.
- Ce proiecte promite ca va face primarul Oprescu in urmatorii ani:
2014
– Pasaj subteran la intersecti bd. Chisinau – Soseaua Pantelimon – 30 milioane de euro;
– Pasaj subteran Mihai Bravu – Spaliul Unirii – circa 30 milioane euro;
– Pasaj subteran Piata Presei – 18 milioane de euro;
– Penetratie Spaliul Independentei – Ciurel – Autostrada A1 – 138 milioane de euro; Citeste aici mai mult.
2015
– Strapungere Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu – circa 30 milioane euro.
– Pasaj subteran Doamna Ghica intersectie cu Soseaua Colentina – 85 milioane lei, potrivit proiectului de buget pe 2013;
– Pasaj subteran Piata Sudului – 37 milioane euro;
– Reabilitare Soseaua Pantelimon si Soseaua Iancului – 70 milioane euro;
– Prelungire str. Fabrica de Glucoza pana in strada Gherghitei si largirea arterei la doua benzi pe sens – 300 milioane lei, potrivit proiectului de buget pe 2013;
– Pasaj Pietonal Piata Romana – 15 milioane euro;
– Pasaj subteran Razoare – nu se cunoaste valoarea proiectului;
– Penetratie bd. Timisoara – 188 milioane lei, potrivit proiectului de buget pe 2013 ;
2016
– etapa II a Diametralei Buzesti Berzei Uranus intre Vasile Parvan si Piata de flori, proiect care propune si construirea unui pasaj pe sub Parlament – 722 milioane lei, potrivit proiectului de buget pe 2013;
– bd. Liniei, o artera care va face legatura intre Autostrada A1 si cartierul Cotroceni – nu se cunoaste valoarea proiectului;
– Prelungirea Ghencea Domnesti – circa 400 milioane lei;
– Str. Brasovului plus pasaj – face legatura intre cartierele Ghencea si Drumul Taberei – 235 milioane lei, potrivit proiectului de buget pe 2013;
- Cum motiveaza Oprescu aceste investitii gigant:
– „Municipiul Bucuresti are un mare deficit de suprafata de strada (cca 13% din suprafata, in comparatie cu 20-25% necesar pentru buna desfasurare, asa cum este in marile orase). Intr-o ora de trafic, se afla in trafic cca 240.000 de autovehicule (autoturisme), 31.700 autovehicule de transport de marfa si cca 900.000 de pasageri ai transportului public. In conditiile date, analizele si expertizele efectuate indica faptul ca, daca nu se actioneaza energic, cu implementarea de proiecte si masuri de dezvoltare clare a infrastructurii stradale, congestia traficului in Bucuresti va atinge un nivel din ce in ce mai ridicat in 2013 – 2017 (cand se estimeaza o crestere a gradului de motorizare de 93% fata de 2007), riscandu-se blocarea retelei de strazi a Bucurestiului”, a declarat Oprescu.
Promisiunile primarului Oprescu se bat insa cap in cap cu bugetul Primariei Capitalei. In 2013, bugetul dedicat „Transporturilor”, unde intra majoritatea acestor pasaje si strazi, este de circa 330 milioane de lei, jumatate din aceasta suma fiind dedicata platii lucrarilor deja incepute sau celor finalizate si neplatite.
In acelasi timp, Oprescu a promis ca va construi mai multe parcaje subterane care vor duce la „imbunatatirea circulatiei pietonale, deblocarea trotuarelor ocupate de parcaje, organizarea traseelor pentru pistele de biciclisti, reamenajarea spatiilor verzi din ampriza strazilor si a imprejurimilor imobilelor”. Deocamdata insa, singurul parcaj subteran construit este cel de la Universitate si din nefericire insa pe strazile din jurul facilitatii se parcheaza la fel ca inainte. In plus, odata cu inaugurarea bulevardului Buzesti-Berzei-Uranus, portiunea cuprinsa intre Piata Victoriei si Vasile Parvan s-a construit si prima pista pentru biciclete din Bucuresti pe carosabil, avand o lungime de circa 2 km.
Citeste si:
Singurul proiect viabil al Primariei Capitalei pe spatii verzi este amenajarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca şi Tei. Pentru acest proiect municipalitatea a obtinut finantare nerambursabila prin Programul Operational Regional – 88 milioane lei. Din acesti bani se vor amenaja o suprafata de spatiu public de 11 hectare. Astfel, se vor realiza locuri de joaca pentru copii, 4 km de pista pentru biciclete, o sala multifunctionala de 360 locuri, doua amfiteatre de 240 locuri fiecare, 6 potruri turistice, 5 platforme culturale si de agrement, 12 debarcadere si 3 piscine. Durata de implementare a proiectului este de 28 de luni.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro