Comisia va fi formata din judecatori numiti prin decret prezidential, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu mandat de trei ani.
Presedintele Romaniei este sesizat pentru a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului de catre Primul-ministru sau de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiei. Daca sesizarea este facuta de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiei, acesta il va informa, concomitent, si pe primul-ministru.
Comisia va fi condusa de un presedinte, ales dintre membrii ei, care va prezida sedintele acesteia.
Comisia Speciala dupa analiza sesizarii, a probelor administrate, a declaratiilor membrului Guvernului, intocmeste un raport prin care propune presedintelui Romaniei urmarirea penala sau clasarea sesizarii. Toate concluziile raportului comisiei speciale se aduc la cunostinta publica.
Presedintele Romaniei hotaraste asupra raportului prezentat de comisia speciala. Daca presedintele nu isi insuseste concluziile raportului, acesta este obligat sa isi argumenteze decizia in fapt si in drept. Argumentele de fapt si de drept se aduc de indata la cunostinta publica, a aratat ministrul Justitiei.
Forma actuala
Pana in acest moment, comisia era formata din cinci membri, propusi de ministrul Internelor si de cel al Justitiei, nu avea presedinte si nici nu avea obligatia de a face public intreg raportul.
De asemenea, printre persoanele care il pot sesiza pe presedinte pentru a cere urmarirea penala se afla pana acum si procurorul general al DNA, avand in vedere competentele institutiei cu privire la anchetarea demnitarilor.
Concluziile comisiei speciale privind oportunitatea inceperii urmaririi penale a unui actual sau fost ministru putea fi si pana acum asumate sau nu de presedinte, dar nu era necesara argumentarea in drept.
INTERVIURILE HotNews.ro