Probleme in proiectul legii pentru Parteneriatul Public-Privat: partenerul privat poate fi de fapt o companie de stat, beneficiara de ajutoare. Plus: studiu de caz cu firma chineza de stat care a dat chix cu o autostrada in Polonia

Una dintre marile vulnerabilitati ale noului proiect de lege a Parteneriatului Public-Privat (PPP) propus de departamentul condus de Dan Sova o reprezinta posibilitatea ca o companie cu capital de stat (romanesc sau strain) sa participe la proceduri drept „partener privat” si, pe fondul ajutoarelor de stat primite de-a lungul timpului, sa intre in cursa cu o „oferta de pret neobisnuit de scazuta” prin care sa distorsioneze competitia, sunt de parere sursele avizate consultate de HotNews.ro. O alta posibila problema ce poate determina aparitia unor practici abuzive din partea statului in cadrul PPP-ului il reprezinta posibilitatea de modificare sau denuntare unilaterala a cotractului de catre statul roman „din motive exceptionale legate de interesul national sau local”.

• Vezi  mai jos cum a esuat o companie de stat chineza in Polonia dupa ce castigase un contract pentru o autostrada cu un pret mult sub competitori si cum se chinuie Polonia sa recupereze garantia din bancile chineze

In proiectul legii Parteneriatului Public Privat (PPP), la capitolul Definitii ale termenilor, la articolul 6, litera g) si k), dar si in sectiunea dedicata „Partenerilor privati” se arata ca „investitorul privat” este „orice persoana juridica sau asociere de persoane juridice, romana sau straina, care si-a manifestat interesul de a participa in cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat”.

Nu se precizeaza nicaieri ca aceasta persoana juridica sau asociere trebuie sa fie din sectorul privat.

In documentele Comisie Europene (ex aici: Comunicarea CE catre Parlamentul Europeran, Consiliul European etc privind PPP) se defineste Parteneriatul Public Privat ca „o forma de cooperare intre autoritatile publice si sectorul privat”.

La fel se vorbeste de partenerul privat din sectorul privat si in documentul „Green Paper on public-private partnerships and Community law on public contracts and concessions„, document citat chiar si in motivarea proiectului de lege propus de Departamentul lui Sova.

La fel, si potrivit Consiliului National pentru PPP din Statele Unite ale Americii, parteneriatul public-privat este definit ca „o intelegere contractuala intre o agentie publica si o entitate din sectorul privat”.

In proiectul noii legi a PPP-ului aflata in dezbatere publica la noi, despre „partenerul privat” nu se precizeaza nicaieri ca trebuie sa fie din sectorul privat. De altfel, nici in actuala lege a PPP nu exista o astfel de prevedere care sa precizeze ca partenerul privat este din .

Practic, asta inseamna ca intr-un PPP poate participa si o companie de stat, romana sau straina, nu doar o companie cu capital privat.

In ceea ce priveste negocierea si semnarea contractului, la Articolul 40, alineatul 8 se precizeaza ca „In cazul in care un investitor privat depune o oferta cu un pret neobisnuit de scazut, partenerul public are dreptul sa o descalifice, daca in urma analizei unor detalii solicitate in scris de la investitorul privat aceasta oferta nu este sustinuta din punct de vedere tehnic, financiar, logistic”.

• Cu toate acestea, potrivit alineatului 9 daca partenerul public „constata ca o oferta are un pret neobisnuit de scazut deoarece investitorul privat a obtinut in mod legal un ajutor de stat, nu poate respinge respectiva oferta din acest motiv„.

[n.r. – sublinierile apartin redactiei]

Acest aspect, corelat cu faptul ca partenerul privat poate fi o companie de stat, poate duce la o competitie distorsionata in care o companie de stat interesata de un anumit proiect sa fie avantajata in fata companiilor private. Un exemplu ar fi companiile de constructii din China care beneficiaza de ajutorul si sprijinul guvernului chinez si care incearca de mai mult timp sa intre pe pietele din Europa.

Un exemplu negativ: Cum a esuat o firma de stat din China sa construiasca o autostrada in Polonia dupa ce a oferit, la start, un pret la jumatate fata de estimari

Din start trebuie precizat ca in cazul din Polonia nu este vorba de un PPP, insa evidentiaza pericolul in care o companie straina de stat, greu de dovedit ca a primit sau nu ajutoare de stat de-a lungul timpului, provenind dintr-un mediu netransparent, intra intr-o competitie de proiecte cu un pret mult redus, chiar la jumatate, fata de ofertele companiilor din Occident.

Compania de stat chineza COVEC (Chinese Overseas Engineering Group), parte a China Railway Engineering Corporation, a castigat in 2009 dreptul de a construi doua tronsoane in lungime totala de 50 de km din autostrada A2 din Polonia, ce leaga Varsovia de orasul Lodz, cu termenul de finalizare inainte de campionatul european de fotbal din 2012.

COVEC a reusit sa castige contractul dupa ce a oferit la licitatie putin peste jumatate din pretul estimat de guvernul polonez – a licitat 1,3 miliarde de zloti (aproape 330 de milioane de euro), insa in 2011 a renuntat la contract dupa ce nu si-a putut respecta promisiunile si a intampinat dificulati tehnice si de finantare in derularea contractului.

Intr-o analiza a Wall-Street Journal pe tema esecului firmei chineze de reusi pe piata Europeana de constructii, numeroase surse implicate recunoasteau ca firma chinez nu statea prea bine la expertiza privind administrarea proiectelor, nu avea abilitati financiare si nu intelegea necesitatea pastrarii evidentei intr-un proiect public in Occident.

„Au crezut ca au venit in Africa”, a declarat Marek Frydrych, consilier vorbitor de limba chineza al Covec.

Faza de proiectare si pregatire din 2010 a mers bine pentru chinezi, insa organizarea constructiei propriu-zise s-a dovedit mai dificila.

Oficialii Covec par sa fi tratat superficial si unele aspecte esentiale ale proiectului, aspecte ce tineau de reglementari europene, potrivit autoritatilor poloneze de reglementare. Intre aceste aspecte s-au numarat si tuneluri cu inaltime de un metru pe sub autostrazi care sa permita broastelor si altor animale mici sa treaca in siguranta. Tunelurile sunt standard in Europa, insa in timpul unei vizite in 2010, oficialii Covec, insotiti de ambasadorul Chinei, au ramas uimiti sa afle de reglementare.

Tunelurile pentru broaste nu sunt singurul detaliu pe care Covec nu l-a luat in calcul. Initial, compania nu avea un buget scris pentru proiect, potrivit autoritatilor poloneze.

Dupa numeroase probleme tehnice, lipsa de fonduri, necunoastere de reglementari europene si lucrari intarziate, Covec a cerut in iunie 2011 inca 320 de milioane de dolari pentru a relua lucrarile. Costul ar fi ajuns astfel cu peste 70% peste cel asumat de companie.

Cateva ore mai tarziu, guvernul polonez a concediat compania chineza, situatie care i-a socat pe directorii Covec.

Dupa iesirea din schema a Covec au fost angajati constructori europeni pentru a termina proiectul, insa la un cost mai mare. Autoritatea pentru drumuri din Polonia a vrut sa compenseze o parte a acestor costuri cu garantiile depuse de Covec si companiile partenere pentru eventualitatea opririi constructiei. Problema intampinata a fost ca cea mai mare parte a banilor, 37 de milioane de dolari, se afla in banci din China si au fost blocati intr-o increngatura de birocratie si procese, iar statul polonez a deschis procese pentru recuperarea banilor in tribunale din Beijing si Zhengzhou.

Despre experienta esuata a Poloniei cu firma din China, puteti citi mai multe aici.

In Romania: O companie de stat chineza a intrat si in cursa pentru Autostrada Comarnic – Brasov

In Romania, compania chineza China Communications Construction Company (CCCC) a intrat in cursa pentru concesionarea autostrazii Comarnic – Brasov (58 km). Compania de stat chineza, una dintre cele mai mari din statul asiatic, a depus o oferta pentru acest proiect intr-o procedura de concesiune in care s-au mai inscris alte trei asocieri de firme romanesti si din Europa.

La inceputul procedurii de concesionare, China Communications Construction Company Limited a contestat fisa de date a achizitiei elaborata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a suspendat licitatia si, ulterior, a confirmat in parte contestatia depusa de CCC.

„Dialogul competitiv” – un aspect insuficient detaliat

Un alt posibil punct vulnerabil in proiectul de lege, dupa cum au explicat surse avizate pentru HotNews.ro, il reprezinta solutia prin care este selectat partenerul privat.

Spre deosebire de actuala lege a Parteneriatului Public Privat – lege intens criticata si modificata in ultimii ani, dar sub care nu s-a realizat niciun proiect pana in prezent, noul proiect de lege prevede doar o singura metoda de selectie a castigatorilor.

Legea existenta prevede doua metode: Investitorii sunt selectati prin procedura deschisa (desfasurata intr-o singura etapa, in care orice investitori interesat poate depune o oferta) sau prin dialog competitiv (care se desfasoara in doua etape, in care ofertele sunt depuse doar de catre investitorii selectati in urma evaluarii scrisorii de intentie).

In proiectul depus de Ministrul Dan Sova, investitorii vor fi selectati doar prin procedura dialogului competitiv.

Procedura de „dialog competitiv” reprezinta o vulnerabilitate pentru ca, potrivit expertilor consultati de HotNews.ro, nu este bine si clar definita, mai ales ca detaliile etapelor de negociere vor fi publicate dupa intrarea in vigoare a legii, prin normele metodologice.

• „Practic, iti selectezi „partenerul”, negociezi putin si semnezi contractul”, spunea Sorin Ionita (Expert Forum) in iunie 2010 despre procedura dialogului competitiv, atunci cand a fost adoptata prima lege a PPP.

Legea vorbeste de CNSC pentru rezolvarea contestatiilor / Guvernul Ponta vrea sa desfiinteze CNSC-ul

Un alt aspect al legii care poate pune probleme este includerea Consiliului National de Solutionare a

Contestatiilor ca modalitate de atacare a deciziilor luate in procedura de selectie, insa, in ultimele zile atat Premierul Victor Ponta, cat si ex-ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, au declarat ca CNSC se va desfiinta, locul sau fiind luat de un complet specializat pe astfel de cauze in cadrul Tribunalului Bucuresti.

Daca acest lucru se va intampla, se impune o modificare a proiectului de lege in acest sens. Faptul ca in acest prioiect de lege se vorbeste despre CNSC, in timp ce Guvernul intentioneaza desfiintarea Consiliului arata o incoerenta in politica de guvernare si o necorelare de informatii intre ministere.

Partenerul public poate modifica sau denunta unilateral contractul „din motive exceptionale legate interesul national sau local”

Un alt aspect ce este insuficient definit si poate deschide usa unor practici abuzive din partea statului in cadrul PPP-ului il reprezinta posibilitatea de modificare sau denuntare unilaterala a cotractului de catre statul roman „din motive exceptionale legate de interesul national sau local„.

Acest lucru este prevazut la articolul 56, alineatul 1, insa nicaieri in lege nu sunt definite acele „motive exceptionale” si nici notiunile de „interes national” si mai ales „interes local”. Astfel, aceasta prevedere in forma ei actuala, potrivit surselor avizate consultate de HotNews.ro, poate lasa loc unor abuzuri din partea statului, in functie de interesele de moment al unei guvernari sau al intereselor liderilor locali.

Aspectele pozitive: transparenta prin publicarea procedurilor integrale in SEAP, autorizarea ofertelor alternative de la privati

Ca aspect pozitiv in proiectul noii legi a PPP-ului, expertii consultati de HotNews.ro au remarcat sporirea transperentei procedurilor avand in vedere ca toate anunturile vor fi publicate pe internet in Serviciul electornic de Achizitii Publice (SEAP), iar cele pentru proiecte cu valoarea peste 5 milioane de euro vor fi publicate si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Un alt aspect pozitiv il reprezinta acordarea dreptului partenerilor publici sa poata autoriza investitorilor privati sa prezinte oferte alternative (art. 30). Aceasta prevedere poate duce la aprobarea si folosirea altor metode si tehnologii ce pot fi mai avantajoase in realizarea proiectului, decat cele pe care partenerul public le avea in vedere initial.

Totul este ca partenerul public (autoritati centrale sau locale) sa inteleaga beneficiul si oportunitatea unor oferte alternative si sa apeleze la aceasta unealta. Daca partenerul public nu precizeaza in anuntul de selectie ca autorizeaza prezentarea de oferte alternative, atunci legea interzice aceste oferte mai departe in procedura.

• In prezent, proiectul noii legi a PPP-ului se afla in dezbatere publica si poate fi consultat la link-ul urmator, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.