Probleme la bordul ISS: scurgere a lichidului de răcire din modulul rusesc Nauka

​Luni seara, astronauta americană Jasmin Moghbeli, aflată la bordul Stației Spațiale Internaționale, aflată în modulul Cupola (dotat cu hublouri, prin care astronauții pot privi în exteriorul stației), a raportat la centrul de control Houston că observă o scurgere a lichidului de răcire din modulul rusesc Nauka. Ea a fost trimisă pentru a observa vizual scurgerea, care a fost identificată de NASA, din imaginile obținute de camerele aflate în exteriorul stației.

Este doar un nou episod dintr-o serie de evenimente nefericite care au loc la bordul Stației Spațiale Internaționale, evenimente în care sunt implicate echipamente sau vehicule rusești.

Capsula Soiuz MS-22 și nava cargo Progress MS-21 au suferit defecțiuni similare, poate chiar mai spectaculoase, în 15 decembrie 2022, respectiv 11 februarie 2023. Ca urmare a acestei defecțiuni, capsula Soiuz MS-22 a fost nevoită să revină pe Pământ fără echipaj, prelungind astfel cu încă 6 luni misiunea astronauților Serghei Prokopiev, Dimitri Petelin și a lui Francisco Rubio (astfel, Rubio a devenit americanul care a petrecut cea mai lungă perioadă continuă pe orbită, 371 de zile).

Analiza capsulei Soiuz MS-22 după aterizare a arătat că dacă în interiorul acesteia s-ar fi aflat un echipaj, călătoria acestora în condițiile defecțiunii respective (probleme cu controlul temperaturii în urma pierderii lichidului de răcire) ar fi fost una periculoasă și deloc confortabilă pentru cei trei astronauți care urmau să revină acasă cu Soiuz MS-22.

În ambele cazuri, Roscosmos susține că un impact cu un obiect extern a fost cauza ambelor incidente. Cel mai probabil, în opinia Roscosmos, este vorba despre un micrometeoroid, pentru că dacă ar recunoaște că impactul ar fi fost provocat de un deșeu orbital, asta nu ar pune într-o lumină favorabilă testul balistic anti-satelit, derulat de Rusia din 15 noiembrie 2021, în urma căruia au rezultat mii de fragmente noi, o parte din ele încă aflându-se pe orbită.

Nici modulul Nauka nu a fost ocolit de evenimente: imediat după lansarea acestuia din 21 iulie 2021, a fost pierdută telemetria cu acesta și au fost detectate probleme cu propulsorul principal al modulului. Câteva zile mai târziu, modulul făcea în cele din urmă joncțiunea cu avanpostul orbital, însă la doar câteva ore după acest eveniment, spre surpriza tuturor, propulsoarele modulului s-au activat, ceea ce a făcut ca întreaga stație spațială să se rotească în jurul centrului de masă, până când rezervoarele Naukăi s-au golit.

Modulul Nauka are două radiatoare: unul principal, amplasat în exteriorul modulului înainte de lansare, iar altul, secundar, lansat în 2010 de naveta spațială Atlantis (misiunea STS-132) și depozitat în modulul rusesc Rassvet până în acest an. Acesta a fost instalat în exteriorul Nauka, în luna aprilie a acestui an, în cadrul unei activități extravehiculare a doi cosmonauți ruși.

Roscosmos a declarat că un scurtcircuit la radiatorul secundar a cauzat scurgerea de luni seara și că funcționarea modulului Nauka nu este pusă în pericol, în acest moment, pentru că radiatorul principal funcționează nominal și face față în asigurarea răcirii necesare modulului. Nu este deocamdată clar dacă acest eveniment va afecta viitoarele activități extravehiculare (următoarea este programată pentru joi, 12 octombrie).

NASA a declarat că astronauții aflați la bord sunt în siguranță și că viața acestora nu este pusă în pericol de această nouă defecțiune.

Nauka este ultimul modul atașat Stației Spațiale Internaționale, după o întârziere de aproximativ 14 ani. Rusia anunța inițial că dezvoltă și modulul NEM, însă ulterior a precizat că acesta nu va mai fi lansat spre ISS, ci va fi cel mai probabil folosit pentru viitoarea stație spațială rusă (aflată deocamdată în stadiul de proiect).

Stația Spațială Internațională este un complex orbital care cântărește 400 de tone și care din anul 2000 are în permanență un echipaj la bord. Asamblarea și utilizarea Stației Spațiale Internaționale a costat aproximativ 150 de miliarde de dolari, probabil cel mai scump proiect al omenirii. NASA împreună cu ceilalți parteneri din proiect (Roscosmos, ESA, JAXA și CSA) vor renunța la Stația Spațială Internațională în 2031, când aceasta va plonja distructiv prin atmosferă, undeva deasupra Oceanului Pacific.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro