PSD, lupta pe cheia celulei de partid
Îmi amintesc vag un scheci comic cu o trupă de polițiști urmărind un grup de răufăcători. Într-un final îi prind pe toți la un loc într-o casă, și-i anunță protocolar prin megafon că trebuie să se predea pentru că nu mai au scăpare: casa are o singură ușă pe care ei, poliția, o au în cătarea armelor. Ceea ce e adevărat, de altfel.
Gagul e că polițiștii sunt de partea greșită a ușii. O păzesc din interior.
Cumva, mi se pare că Liviu Dragnea este în aceeași situație. Președintele PSD controlează în continuare CEx-ul partidului. Din poziția asta poate să dicteze încă de mâine sancțiuni împotriva oricărui opozant intern, in extremis chiar să-i excludă, pe toți. Doar că, la fel ca în scheciul de mai sus, excluderea asta cu forța armată îl lasă pe autor de partea greșită a puterii politice. Căci dl Dragnea are putere în virtutea faptului că are de partea sa majoritatea parlamentară, atât și nimic mai mult. Din fericire pentru noi, nu la partid se votează legile, ci în parlament, liber de orice imperativ formal. Acolo se alege conducerea ASF, sau CNA. Și tot majoritatea parlamentară menține la putere guvernul. Dacă o pierde, Liviu Dragnea pierde toată puterea, poate să rămână să păzească în CEx-ul partidului ce, cum și cu cine vrea. Președintele PSD știe asta foarte bine, așa cum știe și că dacă nu face nimic riscă să piardă partidul. Or, e greu să opereze sancțiuni vaste și radicale, asupra unor lideri cu greutate, și în același timp să mențină majoritatea parlamentară, așa fragilă cum este.
E greu, nu e imposibil. De mai bine de un an de zile și la fiecare câteva luni dlui Dragnea i se cântă prohodul politic. Iată-l, în continuare, la conducerea Camerei, partidului și guvernului. Președintele PSD este un om de partid cu experiență, foarte versat la politica din interior. În plus, nu știu dacă și colegii săi de partid, dar comentatorii politici au subestimat mereu cât de departe ar fi dispus să meargă actualul șef al PSD ca să rămână la putere. Acum câteva săptămâni mă amuzam de naivitatea zvonului că și-ar fi negociat retragerea. Nu, nu cred că condamnatul penal Dragnea are de gând să se retragă benevol prea curând, nu din poziția care-l poate ține departe de pușcărie. Pe undeva e de înțeles, decât să se confrunte cu magistrații preferă un conflict oricât de violent și de distructiv cu propriul partid și cu statul, cel puțin cât a reușit să captureze din el. La fel ca până acum, acolo va căuta Liviu Dragnea o soluție pentru problemele sale penale, nu în instanțele de judecată. Chiar dacă de data asta chiar a ajuns într-o poziție delicată.
Bănuiala mea e că, dată fiind situația mai sus descrisă, Liviu Dragnea va merge pe ceva numit „tactica salamului”. Va încerca să-și neutralizeze opoziția din partid feliuță cu feliuță, fiecare îndeajuns de subțire încât după câte o tăietură să poată menține sau reface dacă e cazul majoritatea parlamentară. Conform modului de operare consacrat, își va pune gurile de împrumut, gen Ștefănescu sau Rădulescu, să ceară decapitări masive, excluderi în masă, astfel încât să poată spună alte guri de împrumut că așa ar trebui, că așa vrea „partidul”. Iar apoi va opera câte o sancțiune, două, cu explicația că e o obligație dureroasă și un compromis care-i este impus, și că el personal vrea să țină partidul unit etc. etc. O acțiune îndeajuns de restrânsă cât să-și convingă colegii și restul opozanților că președintele PSD nu vrea sau nu poate mai mult. Că n-au de ce să recurgă la gestul radical, dar altfel facil, de a-și lăsa șeful de partid fără majoritate parlamentară, și implicit fără putere. Că trebuie să aștepte să pice dl Dragnea pe cale naturală, ca să preia apoi în mod ordonat partidul.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro