Raport IPP: 1 din 3 români care suferă de o boală cronică are dificultăți în a-și găsi tratamentul / Câte medicamente au dispărut de pe piața românească în ultimii doi ani

Aproape 2.000 dintre cele 6.000 de medicamente prezente pe piața din România în anul 2015 au fost retrase de producători în decursul a doar doi ani, iar unul din 3 români care suferă de o boală cronică nu găsește medicamente prescrise pe rețetă atunci când intră în prima farmacie, arată sondajul „Accesul la medicamente și consumul acestora” realizat de IRES la comanda Institutului pentru Politici Publice în cadrul proiectului „Lipsa accesului la medicamente – o problemă de viață sau moarte pentru pacienții români”. Se estimează, de asemenea, că alte câteva sute de medicamente ar urma să fie retrase din România pe parcursul acestui an. Sondajul mai arată că unul din 3 români suferă de o boală cronică, pentru care are nevoie de tratament regulat.

Unul din 3 medicamente a dispărut de pe piața din România în ultimii doi ani

• Unul din 3 români suferă de o boală cronică. Din 3 bolnavi, unul are dificultăți în găsirea medicamentelor

32% dintre repondenții sondajului au declarat că suferă de o boală pentru care au nevoie de tratament regulat (boală cronică).

Unul din 3 români suferă de o boală cronică

Dacă la categoria de vârstă 36-50 de ani, procentul celor care suferă de o boală cronică este de 18,5%, la categoria 51-65 de ani, peste jumătate dintre români au o boală cronică (54%), iar la categoria de vârstă peste 65 de ani, aproape 2 din 3 români suferă de o boală cronică (66,2%).

Unul din 3 români care suferă de o boală cronică (32% dintre cei intervievați) nu a reușit, în ultimele luni, să găsească medicamentele prescrise de medic în prima farmacie în care a intrat.

Ce fac românii bolnavi cronic atunci când nu găsesc medicamentele la o farmacie? Caută la alte farmacii (73%), revin la aceeași farmacie zilele următoare (21%), contactează medicul pentru a le prescrie un medicament înlocuitor (10%), apelează la cunoștințe (8%), caută medicamentele pe internet (1%), apelează la companii producătoare/distribuitoare de medicamente (1%), renunță la a mai căuta (4%), fac comandă (3%), achiziționează un medicament similar (1%), fac sesizare la Agenția Națională a Medicamentului (1%) sau apelează la o altă variantă (1%).

Chiar și după toate aceste încercări, 8% dintre românii care suferă de o boală cronică declară că nu au reușit să își găsească medicamentele, este concluzia sondajului „Accesul la medicamente și consumul acestora”.

Românii cred că de vină pentru dificultățile pe care le întâmpină în a își găsi medicamentele sunt Guvernul (57%), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (26%), producătorii de medicamente (18%), distribuitorii (15%), farmaciile (12%) și medicii (8%).

Sondajul „Accesul la medicamente și consumul acestora” a fost realizat de IRES pe un eșantion reprezentativ de 2.894 de persoane, dintre care 1.056 de bolnavi cronic, în perioada 19-21.02.2018, în cadrul proiectului „Lipsa accesului la medicamente – o problemă de viață sau moarte pentru pacienții români”, derulat de Institutul pentru Politici Publice.

• IPP: Problema accesului la medicamente a urcat constant ca importanță pe agenda publică, dar nu a reușit să suscite atenția autorităților

Problema accesului la medicamente a urcat constant ca importanță pe agenda publică din România în ultimii ani, fie că a fost vorba despre refuzul autorităților de a actualiza lista de medicamente compensate, de lipsa efectivă a unor medicamente în anumite perioade critice, de criza vaccinurilor necesare pentru nou născuți sau de retragerea de pe piață a unor medicamente de către firmele producătoare sau distribuitoare, arată un raport al Institutului pentru Politici Publice intitulat „Lipsa de medicamente în România. Unul dintre cele mai grave probleme ale pacienților”, parte a proiectului „Lipsa accesului la medicamente – o problemă de viață sau moarte pentru pacienții români”.

Încă din 2012, pe fondul lipsei de citostatice pentru pacienții suferind de cancer, un grup de români din Austria începeau să cumpere citostatice din farmaciile vieneze, organizând transportul lor spre România prin românii care călătoreau cu avionul – Rețeaua citostaticelor. Printr-o acțiune voluntară, medicamentele erau predate în țară la prețul de achiziție din farmaciile vieneze, fără niciun profit pentru cei care le achiziționau/transportau.

Momente esențiale ale crizei medicamentelor în România

Odată cu creșterea notorietății rețelei citostaticelor, sute de voluntari au vrut să ajute în achiziționarea medicamentelor din țări occidentale și la transportul lor în țară. Deși foarte larg cunoscut, acest fenomen nu a reușit niciodată să suscite atenția autorităților, din perspectiva adresării cauzelor sale respectiv a identificării soluțiilor, subliniază studiul Institutului pentru Politici Publice.

• Care sunt posibilele soluții?

Institutul pentru Politici Publice îi cere ministrului Sănătății, Sorina Pintea, să aibă în vedere o suplimentare a bugetului alocat achiziției de medicamente, „concomitent cu asigurarea transparenței și a integrității procedurilor specifice”.

IPP a lansat și o petiție în acest sens, care poate fi semnată pe site-ul http://www.ipp.ro/lipsa-de-medicamente/.

Institutul pentru Politici Publice a identificat, de asemenea, o serie de posibile soluții, ce apar ca recomandări în raportul „Lipsa de medicamente în România. Unul dintre cele mai grave probleme ale pacienților”.

Legislație și mecanism avertizare lipsă medicamente

Legislație pentru ca producătorii, distribuitorii, farmaciile, medicii și pacienții să semnaleze din timp o viitoare lipsă în litera și spiritul Directivei 2001/83/EC. Toți cei interesați trebuie să beneficieze de acces într-o aplicație ușor de folosit prin care să facă raportări și să fie notificați de lipsa/reapariția unui medicament.

Crearea unui grup de lucru permanent pe acest subiect

Problema trebuie tratată prin elaborarea unei Strategii naționale care să planifice răspunsuri la lipsa de medicamente. Această problemă estimăm că va fi una permanentă cel puțin pentru 10-20 de ani deci actualizarea strategiei trebuie făcută și ea permanent, susținută legislativ și financiar.

Listă cu medicamente esențiale care nu pot lipsi

Elaborarea unei legislații care să stabilească obligații de continuitate foarte stricte, pe baza EML Essential Medicines List a OMS. Prevederea inclusiv a unor obligații de stocuri de rezervă pentru medicamente aflate în risc de stocuri lipsă sau care au avut istoric de semnalări de lipsă.

Introducerea de stimulente pentru producători

Introducerea de stimulente pentru producători și distribuitori pentru a intra sau a rămâne pe piața națională cât și pentru a dezvolta infrastructura de producție, cercetare, testare, aprobare la nivel național.

Noi proceduri și strategii în achiziția de medicamente

Achizițiile centralizate, crearea unei entități specializate la nivel central pentru achiziția de medicamente sau la nivelul noii UAC. Renunțarea la monopolul UNIFARM în furnizarea medicamentelor în regim de urgență prin crearea unor reguli mai simple pentru importul paralel.

Asocierea la nivel regional pentru negocierea prețurilor

Asocierea în blocul de țări Est-europene care negociază în bloc prețurile dar și alte condiții cu producătorii și importatorii de medicamente.

• Medicamentele lipsă, o problemă globală

România nu este nici pe departe singura țară din lume care se confruntă frecvent cu discontinuități și crize ale medicamentelor, atrage atenția raportul Institutului pentru Politici Publice.

Anul trecut, peste 10 țări europene au emis o listă cu medicamentele lipsă la nivelul anului 2017:

Fostul director al Organizației Mondiale a Sănătății, Margaret Chan, a atras atenția că „costul multor produse medicamentoase devine nesustenabil chiar și pentru cele mai bogate țări din lume”.