Raportul Bancii Mondiale despre invatamantul din Romania: Profesori imbatraniti in scoli si licee. Plus: lupta intre Minister si Universitatea Spiru Haret continua
Romania reprezinta un exemplu in ce priveste colectarea si analizarea datelor referitoare la „angajabilitatea” studentilor. Concluzia apartine celui mai recent raport al Bancii Mondiale, care precizeaza ca tara noastra participa cu regularitate la evaluarile internationale in ce priveste sistemul de invatamant. Nu la fel de bine stam la capitolul rezultate ale educatiei, care au ramas la acelasi nivel pentru zece ani, desi fondurile au crescut, arata studiul. Acesta precizeaza ca Romania si Bulgaria au cel mai mare numar de profesori in varsta de peste 50 de ani din Europa de Est si Asia Centrala.
Raportul Bancii Mondiale – „Competente reale, nu simple diplome: Managementul invatamantului pe baza de rezultate in Europa de Est si Asia Centrala” – a fost lansat pe 25 octombrie in Eschborn, Germania, in cadrul celei de a VI-a Conferinte a Bancii Mondiale pe tema educatiei din Europa si Asia Centrala.
Studiul arata ca tarile emergente din Europa si Asia Centrala trebuie sa-si reformeze sistemele de invatamant si formare profesionala pentru a asigura competentele adecvate cerute pe piata muncii. “Una din prioritatile cheie pentru Romania ar fi imbunatatirea competentelor populatiei”, a declarat François Rantrua, Managerul de tara al Bancii Mondiale. “Cu cat educatia este mai relevanta si de calitate, cu atat este mai bine pregatita forta de munca. Prin urmare, educatia oferita astazi in scoli trebuie aliniata cerintelor unei economii bazate pe cunoastere. La fel, nivelul competentelor elevilor si studentilor romani trebuie sa fie similar celui din alte tari ale UE”, a spus Rantrua.
El a adaugat ca “imbunatatirea sistemului de educatie si pregatire profesionala este importanta (…) pentru ca o educatie mai buna va transforma Romania intr-un motor de crestere economica in Europa.”
Descarca de aici raportul integral
Rezultatele elevilor si finantarea invatamantului
„Mai multe state, ca Bulgaria, Romania, Muntenegru, Azerbaidjan si Kargastan, au elevi (in clasele mici) care au rezultate slabe comparativ cu nivelul veniturilor lor”, noteaza studiul citat. Potrivit acestuia, in Romania, desi in perioada 1999-2008 au crescut fondurile alocate per elev, rezultatele acestora au ramas la acelasi nivel pentru aproape 10 ani, dupa cum o arata testele TIMSS. O explicatie o reprezinta neadaptarea numarului de cadre didactice angajate in scoli la numarul in scadere de elevi, care a avut ca efect acordarea de resurse preponderent catre angajati, in detrimentul inovarii sau al materialelor didactice.
Raportul mai arata si ca Romania si Bulgaria au cel mai mare numar de profesori in varsta de peste 50 de ani. Un studiu din 2007 arata ca 50% dintre elevi au cel putin un profesor cu varsta de peste 50 de ani, in timp ce in Slovacia, de exemplu, procentul este de aproximativ 10.
Zonele prioritare de actiune
In regiunea Europa si Asia Centrala exista trei impedimente majore in dezvoltarea sistemului de invatamant, precizeaza autorii studiului. In primul rand, aceste sisteme opereaza „in orb”, pentru ca ele traseaza politici si iau decizii de management fara sa colecteze si sa analizeze in mod sistematic date despre ocuparea fortei de munca in ce-i priveste pe studenti si absolventi.
In al doilea rand, sistemele de management scolar sunt puternic centralizate, cu factori de decizie politica centrala implicati in detaliile operationale. In cele mai multe cazuri, autoritatile locale cu responsabilitati in zona educatiei si directorii scolari nu au autonomia si autoritatea de a lua decizii cruciale de management pentru institutiile lor, inclusiv referitor la ce tip de continut vocational le ofera elevilor si la cate cadre didactice pot angaja. In consecinta, sistemul este inflexibil si nu raspunde nici nevoilor pietei muncii, nici numarului de elevi.
In al treilea rand, sistemele de educatie din regiune folosesc resursele financiare „extrem de ineficient”. „Nicaieri nu este mai evident decat in sistemul preuniversitar, unde doar cateva state si-au modificat numarul cadrelor didactice ca raspuns la numarul scazut de elevi in ultimii 20 de ani”, arata studiul. O urmare o reprezinta resursele limitate legate de plata salariilor profesorilor si de „incalzirea unor cladiri pe jumatate goale”.
Romania – un exemplu in ce priveste rezultatele ocuparii fortei de munca
Raport
Foto: worldbank.org
Prima masura pe care sistemele trebuie sa o ia este sa colecteze mai multe informatii despre ce invata elevii, ce locuri de munca gasesc si ce salarii castiga absolventii, precizeaza raportul.
Desi toate sistemele de invatamant din regiune au un fel de sistem national de evaluare, multe sunt in stadii incipiente de dezvoltare si exista putine dovezi ca statele folosesc aceste informatii in dezvoltarea de politici. Mai degraba evaluarile nationale sunt vazute ca mecanism de certificare care le permite elevilor sa urmeze un alt stadiu de invatamant si rareori ca o oportunitate de a identifica punctele forte si punctele slabe ale unui sistem de invatamant.
Cand elevii termina un ciclu de studii, ministerele de educatie din regiunea Europa si Asia Centrala nu colecteaza, analizeaza si disemineaza in mod sistematic informatia cu privire la rezultatele ocuparii fortei de munca. Asta desi o asemenea informatie este critica pentru factorii de decizie si pentru institutiile de invatamant superior pentru ca le ajuta sa vada care sunt programele si domeniile de studii care sunt cerute de angajatori. In plus, aceste date ii pot ajuta pe elevi sa faca alegeri mai bune cu privire la ce universitate sau domeniu de studiu sa urmeze. Dar unele state, printre care si Romania, ofera exemple de urmat in acest domeniu, precizeaza raportul BM.
Studiul arata ca Romania se afla pe primele locuri in regiune, alaturi de Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Serbia si Slovenia, in ce priveste utilizarea datelor provenite din evaluarile proprii si participa cu regularitate la evaluarile internationale.
Masurarea rezultatelor invatarii
Ca participante la procesul Bologna, multe state din Europa si Asia Centrala au facut pasi importanti in stabilirea si consolidarea institutiilor de asigurare a calitatii; in acest sens, sistemele de invatamant se indreapta catre un mediu in care diplomele universitare sunt descrise pornind de la rezultatele invatarii si de la competente, precizeaza Raportul Bancii Mondiale.
„Desi dureaza ani pentru ca competentele studentilor sa poata fi masurate cu ajutorul testelor standardizate, factorii de decizie politica din regiune pot lua masuri imediate pentru a oferi mai multe informatii despre calitatea sistemului universitar”, se arata in cadrul studiului.
Raportul noteaza ca, „in ce priveste studiile de monitorizare a insertiei pe piata muncii a absolventilor de invatamant superior, doua tari din regiune – Ungaria si Romania – fac progrese rapide. De fapt, aceste studii devin un element central al managementului sistemului tertiar in aceste tari (invatamantul postliceal si cel universitar)”.
Studiul precizeaza ca, „in Romania, datele unui sondaj privind absolventii vor fi disponibile in 2011. Pana la acel moment, factorii de decizie vor avea rezultate din anchetele realizate asupra studentilor care au absolvit in 2008-2009, precum si pentru studentii care au absolvit in 2004-2005. Ca si in cazul Ungariei, dezvoltarea studiilor de monitorizare a insertiei pe piata muncii a absolventilor de invatamant superior este finantata prin fonduri europene”.
Descentralizarea sectorului universitar in Romania
Gradul de autonomie al institutiilor de invamant tertiar din Romania s-a extins rapid intre 1995 si 2005, o perioada care a cunoscut mai putin reguli impuse de stat, fiind caracterizata mai mult de o autoguvernare academica si de o putere mai mare a conducerii institutiilor de invatamant universitar. Finantarea invatamantului superior din Romania a suferit de asemenea o reforma majora, trecand de la finantarea pe baza numarului de profesori angajati, la una bazata pe numarul de elevi inscrisi. Cresterea autonomiei si a flexibilitatii finantarii s-au petrecut foarte repede, inainte de a fi luate masuri de control, arata raportul Bancii Mondiale, care precizeaza ca „exista dovezi evidente ca actualul cadru de responsabilitati din Romania ramane insuficient”.
„De exemplu, continua lupta de lunga durata dintre Ministerul Educatiei si cea mai mare universitate privata (Universitatea Spiru Haret) – unde sunt inscrisi peste o optime din totalul studentilor – cu privire la dreptul de a inscrie studenti fara posibilitatea de a sustine examen de licenta. Desi Ministerul Educatiei a refuzat sa acrediteze anumite programe de invatamant la distanta din cauza lipsei de cadre didactice adecvate, universitatea privata continua sa inscrie si sa scoata studenti la aceste programe. Sunt si probleme de integritate in acest sector, dupa cum a aratat Coalitia pentru Universitati Curate intr-un raport din 2009”, se arata in document. Printre probleme: toleranta crescuta la plagiat, nepotismul si lipsa de transparenta in procesul decizional si in cel academic.
„Ca raspuns la aceste deficiente, guvernul a introdus o noua lege a educatiei in 2011. Noua lege impune multe restrictii in autonomia administrativa, financiara si de personal a universitatilor. In acelasi timp, noua lege include masuri cheie pentru a consolida responsabilitatea pentru performanta. De exemplu, legea prevede obligativitatea unor raportari extinse din partea universitatilor si mai multa transparenta in operatiunile lor. Foarte important, legea introduce de asemenea noi modalitati de a sanctiona universitatile publice (inclusiv prin retragerea fondurilor publice)”, mai precizeaza documentul.
Intoarcerea la scoala
Raport
Foto: worldbank.org
Cererea de competente sporite se reflecta in nivelul salariilor, iar o urmare a acestui fenomen il reprezinta intoarcerea absolventilor catre scoala, dupa ce au intrat pe piata muncii, pentru dobandirea de competente suplimentare. In majoritatea statelor din Europa si Asia Centrala, intoarcerea la educatie a crescut.
La inceputul anilor 2000, cele mai multe astfel de intoarceri la educatie s-au inregistrat in economiile avansate (Ungaria si Polonia), in timp ce cele mai mici rate se inregistrau in economiile putin avansate (Romania, Ucraina si Tadjikistan), precizeaza studiul.
In ce priveste trecerea de la forta de munca necalificata la cea calificata – o tendinta care se manifesta in toate statele din regiune – Romania prezinta o particularitate. Mai exact, Romania a cunoscut o crestere a cererii pentru sectorul manufacturier, dar aceasta crestere vizeaza muncitorii calificati din acest sector.
Rezultatele testelor PISA din 2009 arata ca aproape toate statele grupului Europa si Asia Centrala au proportii mari de elevi de 15 ani care au un nivel atat de slab de alfabetizare, incat succesul lor la un loc de munca modern „este extrem de indoielnic”.
Cu toate acestea, cele mai recente teste PISA (din 2009) au marcat un moment de cotitura pentru 11 state din regiune care au aratat imbunatatiri comparativ cu nivelul lor din 2006: inclusiv cresteri semnificative in Bulgaria, Romania, Serbia, Kargazstan si Turcia, noteaza cercetarea.
Raportul arata, de asemenea, ca o alta problema cu care se confrunta sistemele de educatie din regiune vine din prabusirea scolilor vocationale. Este posibil ca absolventi ai invatamantului secundar superior si tertiar sa fi terminat scoala cu „un set gresit de competente”, precizeaza studiul. In primii ani de tranzitie, sistemul de scoli profesionale – care odata producea mai mult de jumatate din totalul absolventilor ciclului secundar in majoritatea statelor din Europa si Asia Centrala – s-a prabusit foarte rapid.
Elevii au lasat astfel scolile profesionale in favoarea invatamantului secundar general, cu perspectiva de a urma un nou ciclu de studii. Este si unul dintre motivele pentru care angajatorii sustin acum ca este greu sa gasesti absolventi cu abilitati tehnice”.