Recomandări ale Comisiei Europene pentru România: Energia regenerabilă să reprezinte cel puțin 34% din consum, iar subvențiile energetice să fie eliminate treptat

Comisia Europeană a făcut 10 recomandări României în ceea ce privește domeniul energetic, potrivit planului național integrat privind energia și clima al României pentru perioada 2021-2030, publicat pe 18 iunie. Printre altele, Comisia Europeană recomandă creșterea până la cel puțin 34% a ponderii energiei din surse regenerabile, până în 2030. Aceasta în condițiile în care România a propus o pondere de doar 27,9% în consumul final brut de energie.

În același timp, Comisia Europeană mai recomandă eliminarea treptată a subvențiilor energetice, mai ales în ceea ce privește combustibilii fosili.

Recomandările Comisiei Europene legate de sectorul energetic

• 1. Creșterea semnificativă a țintei pentru 2030, până la o pondere de cel puțin 34% a energiei din surse regenerabile, aceasta fiind contribuția României la atingerea țintei Uniunii privind sursele regenerabile de energie pentru 2030, în conformitate cu formula indicată în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999.
• 2. Creșterea țintei pentru reducerea consumului de energie primară sau finală în 2030, dat fiind că trebuie intensificate eforturile în vederea atingerii obiectivului de eficiență energetică al Uniunii pentru 2030. Să propună politici și măsuri mai ambițioase care să ducă la realizarea unor economii de energie suplimentare până în 2030. Să ofere un plus de claritate în privința politicilor și măsurilor existente și să furnizeze informații mai detaliate privind politicile și măsurile planificate pentru întreaga perioadă 2021-2030, în special în ceea ce privește economiile și impacturile preconizate și calendarul de punere în aplicare.
• 3. Să specifice măsurile de sprijinire a îndeplinirii obiectivelor din domeniul securității energetice, privind diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței energetice, în special măsurile prin care se asigură flexibilitatea și o strategie robustă de diversificare a surselor de gaze naturale, inclusiv proiectele de infrastructură subiacentă relevante, precum și eliminarea restricțiilor nejustificate din calea investițiilor în producția de gaze naturale, având în vedere potențialul oferit la nivel regional de rezervele din Marea Neagră. Să detalieze strategia de asigurare a aprovizionării pe termen lung cu materiale nucleare și combustibil nuclear, în scopul extinderii capacității de generare de energie nucleară, precum și pentru a oferi informații detaliate referitoare la strategia care vizează menținerea capacităților sale naționale în ciclul combustibilului.
• 4. Să stabilească obiective și ținte progresiste referitoare la integrarea pieței, în special măsuri de dezvoltare a unor piețe lichide și competitive angro și cu amănuntul, atât prin stimularea concurenței în interiorul țării, cât și prin eliminarea barierelor din calea comerțului transfrontalier, inclusiv a restricțiilor la export. Să gestioneze impactul negativ al reglementărilor prețului angro și a oferi o perspectivă clară în scopul asigurării conformității legislației naționale cu dreptul Uniunii în ceea ce privește piețele deschise și liberalizate și formarea liberă a prețurilor, prin includerea unei strategii și a unui calendar pentru progresele înregistrate în direcția unor prețuri bazate în întregime pe piață, precum și a unor măsuri orientate spre protejarea clienților vulnerabili.
• 5. Să precizeze clar obiectivele naționale și țintele de finanțare în domeniul cercetării, inovării și competitivității, în special în ceea ce privește uniunea energetică, care trebuie îndeplinite în perioada 2020-2030, astfel încât să fie imediat măsurabile și capabile să sprijine atingerea țintelor din cadrul celorlalte dimensiuni ale planului național integrat privind energia și clima. Să sprijine îndeplinirea acestor obiective prin politici și măsuri adecvate, inclusiv cele care urmează a fi elaborate în cooperare cu alte state membre, cum ar fi Planul strategic european privind tehnologiile energetice.
• 6. Să intensifice cooperarea regională cu statele membre învecinate și în interiorul cadrelor de cooperare regionale stabilite, precum Grupul la nivel înalt CESEC (Conectivitatea în Centrul și Sud-Estul Europei în domeniul energiei), inclusiv în ceea ce privește infrastructura pentru gaze naturale și energie electrică, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și cercetarea, inovarea și competitivitatea, și ținând seama de provocările comune și obiectivele convenite. Există un potențial semnificativ pentru aprofundarea cooperării în scopul evoluțiilor preconizate în sectorul energiei electrice, inclusiv nevoia de a se acorda ponderi sporite surselor regenerabile de energie și transporturilor nepoluante, ceea ce ar putea avea un impact asupra interconectării rețelelor de energie electrică și a comerțului în regiune.
• 7. Să extindă analiza privind nevoile și riscurile investiționale furnizată în contextul obiectivelor din cadrul strategiei sale energetice la o perspectivă de ansamblu asupra investiților necesare pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul planului său național integrat privind energia și clima. Să furnizeze o evaluare generală privind sursele investițiilor respective, inclusiv privind finanțarea corespunzătoare la nivel național și regional și la nivelul Uniunii.
• 8. Să stabilească toate subvențiile energetice, inclusiv și în special în ceea ce privește combustibilii fosili, precum și acțiunile întreprinse și planurile avute în vedere pentru eliminarea lor treptată.
• 9. Să includă o analiză a interacțiunilor cu politica referitoare la calitatea aerului și la emisiile atmosferice, cu informațiile necesare privind emisiile de poluanți atmosferici preconizate în cadrul politicilor și măsurilor planificate.
• 10. Să realizeze o mai bună integrare a aspectelor care asigură o tranziție justă și echitabilă, mai ales ținând seama de impactul social și de impactul asupra ocupării forței de muncă, prin enumerarea unor măsuri și calendare mai concrete pentru rezolvarea problemei sărăciei energetice, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999. Să discute măsurile legate de schimbările structurale pe care le implică tranziția la o energie curată în regiunile monoindustriale, precum cele care depind de industria cărbunelui sau de alte sectoare energointensive.

Vezi aici

recomandările Comisiei Europene privind sectorul energetic