Regizorul care a adus unei țări vecine primul Oscar din istorie își explică după 43 de ani capodopera uitată. „Colaboraționismul nu necesită neapărat o dictatură”
La cea de-a 54-a gală a Premiilor Oscar, din 1982, filmul Chariots of Fire a dominat competiția, iar actrița Katharine Hepburn a doborât recorduri. Aproape uitat astăzi este însă un film european strălucit despre un actor de teatru din Germania interbelică, care a plecat de la ceremonie cu premiul pentru cel mai bun film internațional. „Mefisto”, regizat de István Szabó, a fost primul film maghiar din istorie care a reușit acest lucru, scrie The Guardian.
„Momentul m-a luat prin surprindere”, și-a amintit Szabó, acum în vârstă de 87 de ani, într-un interviu acordat The Guardian patru decenii mai târziu. „Nu mă așteptam”, a subliniat el.
Vizibil încântat când a urcat pe scenă să primească statueta Oscar cu 43 de ani în urmă, Szabó spune astăzi că „știa că acest premiu nu era doar al lui, ci și al lui Brandauer” (o referință la electrizantul actor principal al filmului), precum și la echipa în mare parte maghiară „care a contribuit cu talentul ei la realizarea filmului”.
Deși Mefisto (1981) a fost un film de referință pentru cinematografia maghiară, el a dispărut în mare parte din circulație. O ediție DVD lansată la începutul anilor 2000 a fost vândută doar pentru o perioadă scurtă de timp, iar filmul a fost în general ignorat de marile platforme de streaming.
Însă luna aceasta casa de distribuție britanică Second Run, în colaborare cu Institutul Național de Film din Ungaria, au relansat capodopera lui Szabó după ce au restaurat-o, alături de continuările sale: Colonel Redl, o epopee despre un ofițer homosexual din Imperiul Austro-Ungar, și Hanussen, o dramă ocultă plasată în epoca nazistă, în care apare din nou actorul Klaus Maria Brandauer.
Despre ce este „Mefisto”, titlul care a adus Ungariei Oscarul pentru cel mai bun lungmetraj internațional
Mefisto spune povestea lui Hendrik Höfgen, un actor de scenă ambițios în momentul în care naziștii ajung la putere în Germania. Acesta se desprinde de rădăcinile sale din teatrul de stânga pentru a se pune bine cu regimul fascist. „Höfgen este un actor foarte talentat care vrea să-și afirme talentul cu orice preț”, spune Szabó. „Să stea în mijlocul scenei, în lumina reflectoarelor”.
Prieteni și colegi sunt arestați, uciși, trimiși în exil. Însă Höfgen se afundă tot mai mult în colaborarea cu naziștii, care îl numesc director al Teatrului de Stat din Berlin.
Toate acestea sunt spuse prin interpretarea centrală extraordinară a lui Brandauer, actorul austriac (devenit ulterior regizor), „care redă întreaga ambiție frustrată a lui Höfgen, ignoranța sa voită și capacitatea fatală de seducție, într-o interpretare la fel de vie și șocantă ca oricare din istoria cinematografiei”, potrivit The Guardian.
În interviul acordat publicației britanice, Szabó i-a adus un nou omagiu „actorului deosebit de talentat” cu care a colaborat cel mai recent la filmul Zárójelentés (Raport final) din 2020. „Pentru mine, pentru noi, a fost esențial să decidem ce să arătăm în prim-plan din secretele lui Brandauer. Ce dezvăluie și ce ascunde”, spune regizorul maghiar.
Filmul regizorului maghiar se bazează pe cartea interzisă a lui Klaus Mann
Mefisto se bazează pe povestea reală a lui Gustaf Gründgens, a cărui carieră a cunoscut o ascensiune fulminantă atunci când naziștii au venit cu subvenții uriașe pentru teatru pentru a-l modela după propria lor imagine. Klaus Mann, fiul apreciatului scriitor german Thomas Mann și fostul iubit al lui Gründgens, a scris în 1936 un roman devastator, abia mascat, despre actor.
Romanul a devenit ulterior subiectul unui celebru proces de calomnie în anii 1960, soldat cu interzicerea cărții. Teoretic, interdicția este valabilă până în prezent, deși romanul Mefisto care a dat și numele filmului lui Szabó este publicat pe scară largă.
Gründgens a murit în 1963 fără să fi exprimat vreodată public remușcări pentru legăturile sale cu nazismul. „Însă, în mâinile lui Szabó, Mefisto devine o operă de artă universală: specifică și lipsită de clișee în ceea ce privește politica Germaniei anilor 1930, dar și o parabolă faustică mai amplă despre complicitatea oportunistă a omului cu răul”, scrie The Guardian.
„Istoria mărșăluiește necruțător prin Europa Centrală”, avertizează István Szabó
Având în vedere ascensiunea autoritarismului la nivel global, mai are Mefisto lecții pentru secolul XXI? „Dorința de afirmare personală este o trăsătură umană care poate crea multe valori pozitive”, spune regizoru maghiar. „Problema apare atunci când este folosită în slujba unei ideologii sau politici greșite, iar o persoană talentată se lasă exploatată sau chiar luptă în sprijinul celor aflați la putere. Acest lucru există și în secolul XXI și nu necesită neapărat o dictatură. Puterea afacerilor este suficientă. Sau un alt motiv”, spune regizorul maghiar în vârstă de 87 de ani.
Întrebat despre alegerile parlamentare pe care Ungaria le va organiza în 2026, considerate a fi cele mai strânse pentru partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán în cei 15 ani de când se află la putere, Szabó nu a dorit să comenteze. „Desigur că mă interesează, ca pe toată lumea”, a răspuns el scurt.
Anul acesta a adus o atenție sporită asupra culturii maghiare, scriitorul László Krasznahorkai fiind distins cu Premiul Nobel pentru Literatură, în timp ce romancierul maghiaro-britanic David Szalay a câștigat prestigiosul Booker Prize.
În ceea ce privește reușita lui István Szabó, aceasta a fost reprodusă o singură dată, decenii mai târziu: în 2016 când filmul Saul fia (Fiul lui Saul) al regizorului László Nemes a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun lungmetraj internațional.
Szabó spune că se consideră un regizor maghiar, dar că „este important să subliniem existența central-europeană în acest context”. „Istoria mărșăluiește necruțător prin Europa Centrală”, subliniază el. În opera lui Szabó, acest lucru a însemnat înfățișarea sfârșitului Imperiului Austro-Ungar, a Holocaustului și a dictaturii comuniste din Ungaria (în 2006, regizorul a recunoscut că a furnizat informații poliției secrete, despre care a spus că făceau parte dintr-un efort de a salva viața unui coleg de clasă).
Filmele sale Mefisto, Colonel Redl și Hanussen au fost lansate luna aceasta într-o casetă ediție limitată în format Blu-ray ce poate fi cumpărată de pe site-uri ca Amazon sau eBay.
INTERVIURILE HotNews.ro