Relația rece între Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu. Și povestea de la CSM

Evenimentele din ultimele zile au atras emoție, atacuri și replici. Dar, dincolo de merite personale incontestabile și de numele prestigioase prinse în vortexul reacțiilor, în democrații lumea non guvernamentală nu se aliniază cu guvernele. Iar vicepremierii nu insultă categorii de oameni aflați în serviciul public.

Numirea Oanei Gheorghiu ca vicepremier i-a surprins pe colegii săi de la „Dăruiește viață”, susține Carmen Uscatu într-un interviu pentru HotNews. Cei din asociație au aflat din presă, „la fel ca opinia publică, în același moment”, afirmă Uscatu, care vrea să lămurească rapid posibilele conflicte de interese ONG-ist – guvernant, în privința fostei colege. 

Cum au lucrat Gheorghiu și Uscatu 

Gheorghiu și Uscatu au o relație profesională oscilantă, cu momente bune și momente glaciale, conform mai multor surse la curent cu evoluția, în timp, a raportului între ele. 

„Chiar înainte de propunerea lui Bolojan pentru Gheorghiu, cele două erau într-o fază rece a relației”, a explicat un om din vecinătatea lor, într-o  discuție confidențială. Dar acesta e un lucru care se poate întâmpla acolo unde lucrează 100 de ore pe săptămână personalități puternice. 

Genul de oameni care au reușit să adune din piatră seacă zeci de milioane pentru un spital de copii nu se lasă aliniați în cazarma unei singure opinii. „Dăruiește viață” e o echipă. Iar o echipă are zigzagurile și tensiunile sale interne.

Formidabil și de neuitat e că, deși nu sunt prietene la cataramă, Uscatu și Gheorghiu au reușit să realizeze atât de mult împreună. Nu pentru ele, pentru comunitate. „Gașcă” fac, deseori, cei care realizează o combinație. Profesioniștii lucrează în echipe, nu în secte. 

Nu doar corporațiile au dreptul la excelență

Gheorghiu și Uscatu au fost plătite pentru muncă. Colegii lor de la asociație sunt plătiți. Dar cum altcumva? În toată lumea liderii ONG-urilor sunt greu de găsit. Munca acestora e complexă și dificilă emoțional. Să strângi bani și să-i folosești eficient e un lucru infernal. De aceea Bill Gates își salarizează șefii fundațiilor sale la nivel de CEO. 

Când, în mod populist, spunem că asociațiile și ONG-urile trebuie să lucreze exclusiv pe bază de voluntariat, de fapt afirmăm că doar marile corporații au dreptul la excelență. Ceea ce nu e adevărat. O groază de oameni înalt calificați lucrează în asociații nonprofit, iar succesul trebuie plătit. 

Un șef de la ”spații verzi” în sectorele Bucureștiului câștigă mai bine decât liderii de la „Dăruiește viață”. Poate că nu se câștigă suficient la „Dăruiește viață”.

CSM califică declarațiile exagerate la infracțiune

O altă discuție este cea legată de plângerea penală făcută de CSM la adresa Oanei Gheorghiu. Vicepremierul spusese că banii pentru pensiile magistraților sunt luați de la gura copiilor. E exagerat, e patetic, e populist, dar acestea nu sunt infracțiuni, așa cum reiese din sesizarea CSM. 

Magistrații au interpretat legea într-o formă apocaliptică, după cum a explicat pe text Emilia Șercan. Sigur, nici Șercan, nici eu nu suntem specialiști în drept. Poate greșim.

Chiar cred cei din CSM, în calitate de specialiști în drept, că resursele juridice ale statului trebuie mobilizate ca să urmărească pe cineva care a făcut afirmații neconforme cu statutul său de vicepremier?

Magistrații au dreptul să se simtă jigniți, dar asta nu înseamnă că e OK să-și folosească funcția de procurori ca să-l cerceteze pe cel care i-a enervat. Intervenția lui Nicușor Dan este una echilibrată, a pus apă unde alții au dat cu benzină.  

Ilie Bolojan a angajat al doilea vicepremier care îi reformează pe bugetari prin desconsiderare

La Guvern, Ilie Bolojan s-a trezit cu o nouă problemă. Dar nu cumva e o chestiune de selecție, de vreme ce guvernul e la al doilea vicepremier care se exprimă disprețuitor în legătură cu o categorie aflată în serviciul public?

E dificil să reformezi aparatul bugetar cu demnitari care ilustrează mai degrabă „neîncredere de categorie” în compatrioții angajați la stat.

Prima opțiune pentru reformarea aparatului bugetar a fost Dragoș Anastasiu. Vicepremierul Anastasiu avea o părere extrem de proastă despre mulți dintre cei aflați în serviciul public. Anastasiu considera că „o treime sunt aduși pe pile, absolut incompetenți”,  „o treime poate își fac treaba, trebuie să stai cu biciul pe ei” și doar „o treime sunt extraordinari”. 

Bolojan l-a înlocuit. Oana Gheorghiu a început tot în forță. A spus că e bine că Sorin Grindeanu n-a venit la învestirea ei de la Cotroceni. Sorin Grindeanu e liderul unuia dintre partidele Coaliției. Un guvern poartă presiunea voturilor acordate partidelor care au format executivul. Democrația e enervantă, constrângătoare, dar funcționează.  

Dacă nu poți lucra cu Grindeanu, rămâi în ONG, nu veni la guvernul format prin voința cetățenilor dintre care unii au votat cu partidul condus de Grindeanu. Altfel, ne trezim guvernați de Musk sau de alți oameni care nu au fost votați de nimeni și nici nu pot fi trași la răspundere, prin vot.

Din care conducere s-a retras vicepremierul Gheorghiu?

În același spirit beligerant exersat pe Grindeanu, Oana Gheorghiu s-a referit acum la magistrați. Ea a folosit un argument imbatabil: argumentul copiilor bolnavi. Normal, între copii bolnavi și Lia Savonea, pe cine alegeți? Dar de ce să alegem?

Asociațiile care se ocupă cu problemele din Sănătate au acest avantaj față de orice alte ONG-uri. Pentru că ele strâng bani ca să ajute într-o zonă delicată, cea a suferințelor din sănătate. 

Dar un vicepremier care folosește argumentul „bani pentru copiii care suferă” contra ”bani pentru orice altceva” joacă o carte mică. Orice cheltuială ai contrapune banilor pentru „copii care suferă” ar părea o excentricitate. Însă un stat cheltuiește bani pe cultură, pe educație, pe energie, pe pensii, iar aceștia nu sunt bani luați „de la gura” altui domeniu, în sensul de joc cu sumă nulă invocat de vicepremier. 

În răspunsul său către Carmen Uscatu, Oana Gheorghiu se declară „surprinsă” de ceea ce a spus fosta ei colegă și îi acordă acesteia doar creditul unei ”neînțelegeri”. Asta ca să nu creadă că vrea s-o dea afară din asociație. Glacialitatea este evidentă. Și siguranța.

Mai important e însă ce face omul aflat în funcția publică de demnitar. Vicepremierul Gheorghiu susține că s-a retras din conducerea ”Dăruiește viață”. 

Dar organul de conducere al unei asociații este adunarea generală, unde omul din Guvern se regăsește încă. Pe datele aflate la dispoziția publicului pe care-l servește, vicepremierul s-a retras din conducerea executivă a asociației sale, nu din conducere.