Remediale de vacanță. Cum se poate recupera ce s-a pierdut prin școala online – Patru cazuri de școli de vară

Copii care au reușit să scrie cu litere mici, după ce la finalul anului scriau doar cu litere de tipar, sau care știu să folosească diacritice, sau să își măsoare școala – câteva dintre progresele obținute de elevii care au participat la programe de recuperare, după un an școlar marcat de ceea ce auzim des în spațiul public – „pierderi educaționale importante” cauzate de școala online. Vezi în articol patru cazuri de programe tip școală de vară diferite – de la ore remediale organizate prin programul ministerului Educației, la care au participat mai mult de jumătate dintre elevii școlii, la programe focusate pe literație și integrarea unor valori atât la primar cât și la gimnaziu, până la – paradoxal – o școală de vară online gratuită, cu 2000 de elevi, pusă la punct în două săptămâni de mai mulți antreprenori în domeniul educației.

Secretul școlii dintr-un sat din Mureș, unde 168 de copii au venit la orele remediale

Cu Daniela Niste, care a fost desemnată Directorul Anului 2020, am stat de vorbă în mai, când ne-a povestit cum a reușit să facă în satul Seleuș, comuna Daneș (jud. Mureș), o comunitate săracă și vulnerabilă, o școală modernă și un after-school și să reducă drastic abandonul școlar.

La fel de mare succes a avut și cu programul de ore remediale implementat de ministerul Educației – a convins toți învățătorii, cu o singură excepție, să facă ore remediale cu copiii, dar și profesorii de română și matematică de gimnaziu, plus cei de istorie și engleză. Din luna martie până în august, inclusiv, pentru că luni începe o nouă săptămână de remediale.

Copii la școală în curtea școlii din Seleuș. Sursă: Facebook

„Am avut 13 grupe în proiectul de școală remedială – 4 grupe de ciclu gimnazial și 9 grupe de ciclu primar, 168 elevi și 13 cadre didactice; 11 grupe au fost la școala din Seleuș și două la Daneș. La școala din Seleuș au făcut toți învățătorii, cu excepția unei doamne învățătoare în vârstă. Pentru că fiind în mediul defavorizat în care suntem mare nevoie au avut, iar programul a fost foarte benefic”, ne-a detaliat Daniela Niste.

Secretul să aduci 168 de elevi vara la școală, 4 ore pe zi? Să le oferi o masă, pentru că în majoritatea familiilor nu se pune problema de „pachețel” de acasă.

Copiii au primit mâncare printr-un contract cu un restaurant de lângă comună, dar și fructe sau dulciuri.

„Copiii nu ar fi stat dacă nu le dădeam o masă. Aici a apărut artificiul meu, am găsit sponsori și le-am oferit o masă pe zi copiilor. Am avut o supriză, au fost copii care nu au mâncat în viața lor meniu de restaurant, mi-au dat lacrimile când a venit la un moment dat un copănel și m-a întrebat un copilaș „ce e ăsta?”. Am zis „cărniță”, și m-a întrebat „cum se mănâncă”.

Și am avut prezență 100%. Programul l-am început în luna martie, și cât a fost programul de școală stăteam în fiecare zi o oră peste program. De când a venit vara, în iulie am făcut prima săptămână zilnic câte 4 ore, deci 20 de ore. Și acum pe luna august începem luni, toată săptămâna. Că așa este legislația, cu 20 de ore pe lună”, ne-a explicat directoarea, învățătoare la rândul său care a participat la orele remediale.

Profesori sufocați de documentația stufoasă cerută de program

„Hârtiile…aici am sufocat puțin pe colegi. Anexe, cereri. Ne-a fost greu să conectăm părinți, părinții erau plecați, cheamă bunicii, cei mai mulți erau analfabeți. Dar mulțumesc inspectoratului că le-au acceptat așa cum au fost. Asta a fost munca grea pentru noi, documentația. Banii au venit pe fonduri europene, iar documentația este foarte stufoasă: anexe de înscriere, apoi la finalul fiecărui luni trebuia făcută o anexă 1 pe fiecare copil, apoi anexa 2 pe școală. Pe luna martie am refăcut de 6 ori, la 168 de copii nu a fost tocmai simplu. Faptul că am primit banii pe luna martie a fost așa un impuls. Acum sunt speranțe să primim și pentru celelalte luni”, a spus ea.

Niste spune însă că merită efortul, „a fost un program buni, toți ne-au spus că se vede”.

„Ne-am bazat mult și pe dezvoltarea emoțională, am achiziționat o carte despre starea de bine, am învățat noi despre starea de bine la școală. În fiecare oră un sfert de oră am acordat dezvoltării emoționale, super bine pentru copii”, a mai spus ea.

Care au fost principalele nevoi educaționale ale copiilor?

„Cele mai mari lipsuri au fost la limba română și matematică, și la cei mici și la cei mari. Nu îți imagina că am făcut grozăvii, am făcut puțin, care este mai mult decât nimic. Dar s-a văzut, dacă erau copii care scriau doar cu litere de tipar, acum scriu și cu litere de mână. Lucrând cu efective mai mici, pentru că noi avem între 25 și 30 de copii la clasă. În program cea mai mare grupă a fost de 16 elevi, la mine. Eu am avut clasa pregătitoare și în clasă am 27 de copii. S-a simțit progresul copiilor.”

„Fabrica de istețime” din Galați

Anca Barbu alături de elevi. Sursă foto: Instagram

Anca Barbu este profesor titular de limba română la Școala Gimnazială nr. 17 din Galați, unde predă de 18 ani, iar în vara asta a făcut o săptămână o școală de vară pe care a numit-o, împreună cu copiii din clasele a cincea și a șasea, „Fabrica de istețime”. Orele – câte patru în fiecare zi – au fost, teoretic, de literație, dar copiii au învățat și despre valori și importanța încrederii în sine.

„Conceptul de școală de vară este de la Teach for Romania, dar eu l-am personalizat pentru copiii pe care îi aveam, pentru nevoile pe care i-am găsit la ei. Tocmai de aceea l-am numit „Fabrica de istețime”, și copiii m-au ajutat cu numele, pentru că spuneau: „doamna, ăștia din cartier râd de noi că suntem corigenți, de ce venim la școală vara”. Și le-am răspuns că vin că sunt isteți. Atunci hai să nu se mai numească școală de vară. Aici muncim, deci suntem ca într-o fabrică, ei au venit cu istețime”.

A început să fotografieze ce face și a pus totul și pe Instagram, pe pagina „Fabrica de istețime”, ca și alți profesori sau părinți să se folosească de ideile pe care le-a pus în practică.

„Fiind elevii mei și cunoscându-i, văzându-le și sincopele pe care le-au avut cu online-ul, i-am ales cumva. I-am și evaluat inițial, ca să vedem care sunt cele mai grave probleme. Eram perfect conștientă că nu se vor remedia în proporție covârșitoare, dar orice fel de îmbunătățire și progres sunt binevenite în condițiile în care acești copii aud vorbit corect românește doar în mediul școlar, acasă nu se vorbește așa, în mediul lor, ei între ei nu vorbesc așa.

Nu i-am ajutat numai pe scris, citit, am făcut din fiecare zi o sărbătoare pentru o valoare anume. Prietenia, reușita, altruismul, încrederea în sine. Și ei chiar au simțit asta și au celebrat asta. Am ales lecțiile așa încât să vină în întâmpinarea dezvoltării personale. Am avut și experiment științific, pe care cumva l-am explicat și ca pe o metaforă a valorii respective.

De exemplu, într-o zi am avut un experiment, la limita cu craft, pe încrederea în sine. Încrederea în sine este acolo, în tine, dar ea lasă efecte și în afara sa. Și am făcut pe un picior de pahar transparent, o minge de ping-pong, au pictat mingea cu acrilice, au pus o foaie de desen și au început să o învârtă puternic. Și s-a desenat și pe foaie, și în pahar. Și le-am spus că frumusețea dinăuntru se vede și în afară. L-am lipit mingea în fundul paharului și l-am transformat în suport de lumânare, au fost foarte încântați, și mamele.”

Top 3 probleme cu școala online

„Partea de relaționare se estompa în online, eu ca profesor, dacă nu le simt postura, ochii, cum își frământă mâinile, nu îmi dau seama dacă au înțeles sau nu. Pentru mine întâlnirea fizică cu ei este extrem de importantă și îi pot ajuta mai mult”, ne-a spus Barbu.

Care sunt principalele probleme cauzate de predatul online atât de îndelungat?

„Numărul unu – au putut să se eschiveze și au ales varianta de confort a lor. Adică s-au restras din a se exprima. Al doilea – au știut că este aproape imposibil să îi verifici pe toți și știau că nu are cum să le vină rândul prea repede la orice fel de întrebare. Și al treilea, unul foarte dureros, nu au mai putut simți cu adevărat ceea ce le spuneam vizavi de eșecuri, greșeli, că înseamnă creșterea lor. Mereu le spuneam asta, indiferent ce răspuns dați este corect. Pentru că nu este atmosfera de creștere, starea aceea de confort pe care o creează profesorul.”

Copiii erau atât de nerăbdatori să facă aceste ore încât veneau de la 9 dimineață, deși orele începeau la 10. „Eu mai aveam de pregătit, mai lipeam sinonime pe sub bănci, sau bomboane pe care urmau să le găsească, și mă vedeau. Îi întrebam – de ce veniți așa devreme? „Doamna, vrem să vă ajutăm, abia așteptăm”. Am avut surpriza că un băiat, pe care nu îl știu, a venit și a udat florile plantate de copii în fiecare zi.”

Este mulțumită de cum au progresat elevii după o săptămână de remediale?

„Am plecat cu dorința de a îi expune pe copii la cât mai mulți stimuli, la cât mai multă frumusețe din ce înseamnă învățarea. Nu am crezut că se vor înregistra asemenea progrese și că ei vor fi conștienți de progresele pe care le fac. Copilași care s-au corectat singuri, care au povestit ce au învățat. Au învățat să scrie corect „eu” în loc de „ieu”, un băiețel care greșea și pe care l-am corectat de două ori a tăiat singur și s-a corectat. O fetiță care a venit la noi în clasa a treia traumatizată că o bătuse învățătoarea încă avea lipsuri, a învățat să pună diacritice, pentru că ea asimila scrisul cu mesajele de pe telefon, social media, de-a valma. Un alt băiețel mi-a spus „am învățat să scriu cu literă mare și să pun punct”.

„Asta este ce și-au dat ei seama. Pe partea mea … Au fost niște pași de uriași. Dacă la o primă lectură ei puteau să scrie câteva rânduri despre cartea citită, lectură parcursă într-o zi, la a treia, a patra reușeau să lucreze pe hartă conceptuală, ceea ce este greu și pentru copiii buni – idee centrala, din care se dezvoltă rămurele cu idei secundare, până la detalii. Ei au făcut asta singuri.”

Literele se învață mai bine pe jos, în curtea școlii

Codruța Jipa este învățătoare suplinitoare la Școala Gimnazială nr. 1 din Bragadiru, iar vara asta a făcut cu elevii ei, care au terminat clasa pregătitoare, două săptămâni de ore de recuperare, într-o școală de vară organizată cu sprijinul Teach for Romania.

Codruța Jipa alaturi de copiii din cadrul școlii de vară. Sursă foto: Teach for Romania

„Am vrut să lucrez cu copiii mei pentru că am simțit să lucrez suplimentar cu ei inclusiv din timpul școlii. Odată pentru că am învățat destul de mult online și fiind clasa pregătitoare a fost destul de greu. Pentru un copil de pregătitoare, care abia începe să învețe să scrie literele, este dificil și m-am lovit de tot felul de hopuri și m-am folosit de tot felul de instrumente să îi ajut.

Și în timpul școlii am lucrat suplimentar, în toate vacanțele am avut câteva zile cu lucru cu ei ca să îi țin așa în priză. Un copil de vârsta asta, dacă nu este antrenat frecvent, uită”, ne-a spus ea.

Jipa are 29 de copii în clasă, iar orele de recuperare le-a făcut cu opt dintre ei. „Eu aș prefera să lucrez cu toți, pentru că este o vacanță foarte lungă cea de vară și atunci când revii la clasă trebuie să reiei foarte mult din materie. Se uită.”

Deși sunt copiii de la clasă, le-a făcut o evaluare „ca să văd exact ce și unde pot interveni pe zona asta de remedial. Am mers mult pe zona de încredere, prietenie, curaj. Toate temele au gravitat în jurul unor valori. Am încercat să îi fac să înțeleagă că este normal să greșim, că suntem prieteni. Și pe aceste teme majore am încercat să fac lecțiile efective de citire și matematică.”

„I-am împărțit în echipe, copii care nu au primit sprijin, cu părinți care nu știu să citească, să îi pun în echipă cu copii mai bine pregătiți ca să învețe și unii de la alții”, ne-a povestit ea.

Orele le-a ținut afară, pe un covor cauciucat, iar una dintre activitățile de la matematică a fost să măsoare școala.

„Am făcut și activități de relaționare. Pe partea de citit scris am făcut activități construite în jurul unor povești, sunt într-o perioadă în care reacționează foarte bine la povești. Am luat o poveste, am creat propria noastră poveste și personaje, am făcut jocuri de silabe, scriere. Am avut un jurnal al școlii de vară. I-am scos din sala de clasă și erau super încântați. Am mers în curtea școlii, pe un covoraș cauciucat. Am început să lucrăm, am măsurat școala ca să facem puțină matematică, am făcut jocuri de rol, mimă”, ne-a povestit ea.

Școală de vară gratuită pentru 2000 de elevi, pusă la punct în două săptămâni de Alianța pentru Educație Remedială

Pe fondul școlii în pandemie, mai mulți antreprenori din domeniul educației au decis să formeze Alianța pentru Educația Remedială și să înființeze vara asta o școală dedicată elevilor din clasele I–VIII, cu scopul de a recupera decalajele de învățare și să preîntâmpine decizia de abandon școlar a elevilor descurajați de lipsa participării la școala online.

În acest moment iau parte la cursurile lor, gratuit, 2044 elevi organizați în 106 clase, care la începutul programului au fost evaluați cu teste Brio. „Cei mai mulți elevi sunt din ciclul gimnazial, respectiv din clasele V-VII, unde avem câte 25 de clase. Mai avem patru clase de a VIII-a și 27 de clase pentru ciclul primar”, a precizat Daniel Rogoz, co-fondator și CEO Kinderpedia.

Elevă participând la cursuri remediale în programul AER. Sursă foto: AER

AER a selectat, din cei 200 de profesori care s-au înscris, 21 de profesori de matematică, 21 de profesori de limba română și 5 învățători, care sunt remunerați pentru munca lor. „Între ei, avem doi profesori care sunt și inspectori școlari, unul care este evaluator ARACIP și trei directori de școală. A fost un proces de recrutare extrem de riguros, în care am ținut cont de competențe, dar și de aptitudinile lor digitale, de carismă, dar mai ales de motivația de a participa”, ne-a mai spus acesta.

Am stat de vorbă cu unul dintre acești profesori, care este și directorul unei școli din județul Suceava.

Simona Covrig predă matematica și spune că s-a înscris în programul AER pentru a dorit să învețe cum să aplice un model similar în școala sa gimnazială din Bucșoaia, unde dorește un club de matematică.

„Am vrut să văd dacă este plauzibil să găsesc oameni inimoși care să lucreze astfel. Sper din tot sufletul să pot face lucrul ăsta.”

Practic, elevi din toată țara învață online, de două ori pe săptămână, pentru a recupera ceea ce au pierdut din cauza orelor online, dar nu numai.

„Uite cum ceva folosit de nevoie și obligația a devenit o mare oportunitate, să conectăm copiii. Eu lucrez cu copii de clasa a cincea, organizați în două clase. În clasă sunt cam 15 copii care au absolvit clasa a cincea. Avem câte două ore pe săptămână. Împreuna cu profesorii de matematică am făcut o planificare cu cunoștințele pe care vrem să le consolidăm”, ne-a povestit ea.

„Copiii au participat și din vacanță, pe platformă poți și comunica. Ei pot încărca ce au lucrat, tip teme de vacanță, și primesc feedback individualizat. Și comunicarea este individualizată.

Eu nu pot să spun că îmi propun să remediem tot ce au pierdut copiii pe perioada pandemiei, pentru că au învățat în online. Dar eu văd proiectul ca pe o oportunitate de viitor. Asta se poate face și dacă nu este învățământ online, uneori copiii au nevoie de recuperare pentru că vara este lungă”, a mai spus aceasta.

Avem inclusiv elevi de clasa a VIII-a care s-au înscris deși au susținut Evaluarea Națională

I-am întrebat pe cei de la AER care au fost principalele lacune identificate la copii și la ce clase sunt mai des întâlnite.

„Au identificat lacune ale elevilor cauzate de maniera în care s-a desfășurat învățământul online până acum. Nu sunt diferențe semnificative între elevii de primar și cei de gimnaziu. Interesant este că avem inclusiv elevi de clasa a VIII-a care s-au înscris în program deși au susținut Evaluarea Națională și, practic, nu ar mai fi avut nici un motiv să participe la cursurile noastre. Dar e clar că au simțit nevoia să-și consolideze cunoștințele, iar pregătirea pentru examenele naționale nu a acoperit nevoia asta de a ști că se duc la liceu siguri pe materia din gimnaziu”, a răspuns Marcel Bartic de la Magic School, Profesor Coordonator Școala Remedială de vară AER.

„Se simte că materia a fost, de cele mai multe ori, parcursă superficial și nu a acoperit decât partea de suprafață a conținuturilor care trebuiau parcurse până acum. Sigur, în cele două luni pe care Școala noastră le are la dispoziție nu puteam să acoperim toată materia dintr-un an școlar. De aceea, profesorii noștri s-au concentrat pe recapitularea capitolelor mai dificile sau a noțiunilor care, de obicei, necesită mai multă atenție”.

Motivul pentru care cei mai mulți s-au înscris a fost modul în care s-a desfășurat școala anul trecut

„Cei mai mulți dintre copii ne-au spus că, în mod categoric, principalul motiv pentru care s-au înscris a fost modul în care s-a desfășurat anul școlar trecut. E adevărat, avem și elevi foarte buni, capabili de performanță, dar cei mai mulți sunt în situația în care trebuie să-și clarifice noțiuni de bază. Trebuie totuși spus, pentru a evita orice confuzie, că nu ideea de învățământ online e de vină în toată povestea asta cât, mai degrabă, maniera în care a fost implementat în școlile din România. Învățământul online, bine gândit și organizat, este un instrument foarte util în a diminua lacunele din pregătirea copiilor”, a adăugat acesta.

Bartic spune că mulți dintre copii au avut ei înșiși inițiativa de a se înscrie la cursuri, nu neapărat părinții lor. „Mai mult decât atât, după ce am acoperit inițial cele două mii de locuri disponibile, am constatat că mai sunt încă pe atâția care își doresc să participe la cursurile noastre. Nu am putut să răspundem acestor solicitări decât în mică măsură. Asta arată că elevii din România vor să învețe. Chiar vor. Își doresc o școală care să-i asculte, să-i vadă, să-i aprecieze. Nevoia asta există de-adevăratelea. Provocarea pentru noi, ca societate, va fi să vedem cum vom răspunde acestei nevoi din toamnă încolo.”

Proiectul se va finaliza în septembrie, când va avea loc o evaluare finală, iar 40 de elevi cu cele mai bune rezultate la testarea finală vor primi burse pentru a îi sprijini în anul școlar 2021-2022.