RETROSPECTIVA Piata media: Socul si groaza pe care le-a ratat OTV in 2013

„Interventii politice si de stat, schimbari de proprietate si management la varf, razboi TV-cablisti, criza in TVR, CNA emasculat” – asa suna, in urma cu un an, titlul retrospectivei HotNews.ro privind piata de media si publicitate in 2012. La sfarsit de 2013, titlul ar ramane valabil, daca nu ar fi incomplet si proportiile evenimentelor de anul acesta nu le-ar umili pe cele de anul trecut. Amenintarea interventiei guvernamentale in piata de media si publicitate s-a materializat in masuri concrete si cu efect de durata. Amestecul politic aminteste de cel de acum un deceniu. Schimbarile de proprietate au atins marile grupuri si afecteaza oranduiala in domeniul presei. Institutii media devin obiectul urmaririi penale. TVR-ul inchide anul devastat. Iar mass-media au devenit tinta in proteste de strada.

Batalia televiziunilor politice, inchiderea OTV, ordonanta publicitatii TV, plecarea lui Adrian Sarbu de la conducerea Pro TV au fost doar cateva dintre evenimentele majore care au marcat piata de media si publicitate in 2013

1. Presiunile politicului asupra presei, presiunile presei asupra justitiei, razboiul presei cu presa

Partidele aflate la putere in 2013 au avut la dispozitie numeroase metode de a-si intari controlul asupra pietei media. Au intervenit in plan legislativ pe piata media, au jonglat cu posturile de televiziune aflate sub controlul lor si, la nevoie, le-au asmutit una impotriva alteia, le-au folosit sa taca sau sa se dezlantuie dupa nevoia de moment, au atacat oponentii din presa si au profitat de un CNA care nu a calcat niciodata stramb, in mod iremediabil. Raportul MCV dur de la inceputul anului a trecut fara vreun impact vizibil in piata media.

„Campaniile mediatice” de hartuire a unor persoane si institutii-cheie din justitie, petrecute in anul de criza politica 2012, au fost sanctionate inca de la inceputul anului, in raportul MCV prezentat de Comisia Europeana. Acesta sesiza atacurile media asupra justitiei (fara sa mentioneze clar cazul Antena 3), cerea norme revizute privind libertatea presei asa incat sa fie protejate drepturile fundamentale ale persoanelor, precum si asigurari privind independenta si un cod de conduita in cazul CNA. Premierul Ponta a reactionat in scurt timp printr-o critica la adresa publicatiei Evenimentul Zilei, despre care a spus ca face presiune „directa” si „constanta” la adresa justitiei si CNA
Posturile apropiate puterii, in special Antena 3, au continuat pe parcursul anului sa atace diversi factori de influenta, mai ales in legatura cu urmarirea penala declansata impotriva Antenelor, sub acuzatia de santaj la adresa unui sef RCS. In iunie, CSM arata ca declaratiile lansate in emisiunile Antena 3, in privinta acestui caz, submineaza autoritatea justitiei.
Autoritatile au beneficiat de un CNA care nu a rupt randurile in momentul unor decizii importante. Desi posturile controlate de oameni ai puterii Antena 3, Antena 1 si Romania TV au fost cele mai sanctionate anul acesta, sanctiunile au fost mici, iar forul audiovizual a trecut cu vederea multe abateri importante. CNA-ul condus din ianuarie de Laura Georgescu – propusa in aceasta institutie de guvernul Ponta – s-a lovit de la bun inceput de suspiciunea unor conflicte de interese si posibile incompatibilitati, soldate cu demisia unui membru mai vechi, Mihai Malaimare, in timp ce alti doi – Rasvan Popescu si Christian Mititelu – au refuzat sa-si dea demisia dupa ce ANI i-a declarat in conflict de interese (Popescu), respectiv incompatibil (Mititelu). Inca de la primele sedinte s-au stabilit clar taberele – trei membri (propusi de PDL/Presedintie) intr-una, restul, majoritari, in alta, lupta fiind castigata mai mereu, la vot, de majoritate, in timp ce minoritatea a fost extrem de vocala, cu boicoturi si amenintari de demisie. Dupa turul de forta soldat cu inchiderea OTV, CNA a intrat rapid in tiparele unor retete consacrate pentru a evita sanctiuni aspre, apeland in schimb la multe vorbe si la runde de dezbateri publice pe diverse teme. Nu au lipsit acuzatiile de obedienta fata de posturi precum Antenele sau de politicieni precum Sebastian Ghita, sefa CNA a fost acuzata in mod repetat de alti membri ca ar incalca regulamentele si legea. Criticile, atacurile si cererile de demisie venite in partea „minoritatii” au continuat pana la sfarsitul anului. Iar Consiliului i-a luat peste jumatate de an pentru a lua in considerare ca ar trebui sa faca ceva in privinta cererilor din raportul MCV, adoptand in cele din urma un cod etic in termeni generali si fara sprijinul unanim al membrilor.
Televiziunile de stiri au inceput anul cu un razboi deschis una contra celeilalte, insa conflictul el mai zgomotos, cel dintre Antena 3 (Dan Voiculescu) si Romania TV (Sebastian Ghita) a amutit in mare masura in ultima parte a anului, coincidenta sau nu, odata cu schimbarea echilibrului de forte in USL. Din primele zile ale lui 2013 Antena 3 si Realitatea TV luau peste picior tabloidizarea Romania TV, apoi s-a trecut la mojicii si dispute pe subiecte punctuale, la atacuri intre patroni. Antena 3 a recurs, apoi, la atacuri virulente impotriva „slugilor lui Basescu” din presa, proprietarii l-au inlaturat abrupt din actionariat pe Sorin Oancea (actualmente co-actionar la B1 TV), iar atacurile contra oponentilor media s-au mutat la sfarsitul anului in instanta, unde o companie a lui Dan Voiculescu a cerut dizolvarea societatilor care detin EvZ si B1 TV. Antena Group a apelat la instanta si cazuri precum cel al jurnalistului care a publicat o lista de clienti de publicitate din notoria emisiune cu ceara din urechi a Ioanei Tufaru.
Alte cazuri in care televiziunile au urmarit interesul politic al patronului: „Oda” adusa de Romania TV lui Victor Ponta, de Craciun, linistea in cazul unor miscari sociale precum protestele minerilor din Targu Jiu, publicitatea politica facuta pentru PSD de Romania TV, cand postul a difuzat un meci al nationalei
Nici reprezentantii opozitiei nu au lasat presa in pace: Elena Udrea a transmis de cel putin doua ori, anul acesta, drepturi la replica pentru materiale de opinie critice la adresa ei
Citeste mai jos despre presiunile puterii asupra presei prin ordonante de urgenta si schimbarea legii

2. Ordonanta de urgenta si schimbarile legislative – instrumente de presiune politica asupra pietei si a muncii de jurnalist

Pentru piata de media si comunicare, anul 2013 va ramane cel in care guvernul a schimbat direct regulile jocului economic prin ordonante de urgenta, iar nervii presei au fost din nou suprasolicitati prin readucerea calomniei si insultei in Codul Penal.

Reglementarea care a produs cel mai puternic soc in piata a fost ordonanta de urgenta din 12 aprilie, prin care Guvernul a schimbat regulile in publicitatea TV, atacand rebate-ul agentiilor si scotandu-le pe acestea din circuitul banilor de reclama televizata. Masura – salutata tacit de multe televiziuni – a produs un cutremur in piata, avand in vedere ca a aparut de nicaieri, o tentativa similara din iarna esuase la presiunile agentiilor, iar Pro TV dovedise la inceputul lui 2013 ca poate sa aplice reguli asemanatoare pe cont propriu, ca decizie de business. Ordonanta a fost atacata de organizatiile industriei de comunicare locale si internationale, de AmCham Romania si de alte organizatii sau de sefi de agentii, insa in van. La fel, au esuat si incercarile de a schimba textul ordonantei, pe ultima suta de metri
In primavara, o decizie a Curtii Constitutionale privind un verdict anterior al Inaltei Curti era tradusa drept o readucere a insultei si calomniei in Codul Penal, iar CCR era acuzata ca „reintroduce cenzura penala”. Insulta si calomnia au fost introduse, insa, explicit in Codul Penal abia in decembrie, in asa-numita „martea neagra” din Parlament, ce s-a suprapus cu Ziua Drepturilor Omului, printr-o metoda consacrata: schimbarea peste noapte a legii.
Tot peste noapte a fost modificat, in toamna, si proiectul noului Cod al Insolventei, adoptat prin ordonanta de urgenta, dar respins, in cele din urma, drept neconstitutional. Modificarea viza, din nou, spatiul audiovizual: posturilor radio-TV aflate in insolventa li se suspenda licenta pana la confirmarea planului de reorganizare, ceea ce insemna ca acestea sa-si piarda posibilitatea de a-si indeplini obiectul de activitate, acela de a emite programe.
In iunie, deputatii au adoptat noua lege a publicitatii stradale, care urma sa se aplice efectiv de la 1 ianuarie 2014. Cu doar doua saptamani inainte de sfarsitul anului, guvernul decidea amanarea acestui termen limita pana in 2015, dupa anul electoral 2014. Intre votul parlamentarilor si decizia guvernului a avut loc preluarea celei mai importante companii de publicitate outdoor, Euromedia, de catre mai multi investitori romani conectati politic.
Deputatii au adoptat, tot in decembrie, legea ce permite TVR si SRR sa infiinteze, cu aviz de la comisii, persoane juridice -lege ce ii ridicase presedintelui Basescu semne de intrebare privind posibile interese ascunse ale politicienilor.
Pe tot parcursul anului, Senatorul PNL Sorin Rosca Stanescu a militat pentru modificarea Legii Audiovizualului, care sa acorde atributii minime CNA si sa elimine publicitatea de la TVR.

3. Cazuri fara precedent: DNA initiaza urmarirea penala impotriva unor institutii media

Doua cazuri fara precedent in istoria media din Romania este cel al declansarii urmaririi penale impotriva unor institutii de presa – Antenele, pe de o parte, Realitatea TV, pe de alta parte.

Imperiul mediatic al lui Dan Voiculescu a fost lovit de cutremur in mai a.c., in momentul retinerii lui Sorin Alexandrescu, seful Antena TV Group, cercetat penal de DNA pentru santaj la adresa RCS&RDS. Acuzatiile erau legate de amenintarea ca Antenele urmau sa difuzeze un material despre plati pe care RCS le-ar fi facut catre o firma a lui Dumitru Dragomir. In caz au fost atrasi, ulterior, si patronii Dan si Camelia Voiculescu, iar in premiera pentru piata media din Romania companiile care opereaza Antenele, dar si alte companii din trustul Intact au fost puse sub urmarire penala de DNA. Antenele au reactionat permanent prin propriul continut TV, de la mesaje precum „post supus amenintarilor prezidentiale” la plangeri facute de Mihai Gadea in Parlament. O alta premiera: presiunile Antena 3 asupra procurorilor in cazul Alexandrescu-RCS au fost invocate de DNA in sprijinul deciziei de trimitere in judecata a Antena 3, Antena TV Group si a sefilor Intact.
Cazul Antenelor a fost urmat, in octombrie, de declansarea urmaririi penale impotriva a trei societati, inclusiv Realitatea Media, sub acuzatii legate de dosarul insolventei si de complicatele procese prin care proprietatea asupra postului si bunurilor sale s-a mutat din mana in mana in ultimii ani. Zeci de personalitati s-au perindat, in ultimele luni, la DNA pentru audieri in acest caz, in care au fost pusi sub acuzare fosti si actuali actionari, parteneri de afaceri si administratori judiciari.

4. Rosia Montana – publicitate si proteste de strada

Decizia prin care guvernul adopta, la sfarsitul lunii august, proiectul de lege referitor la Rosia Montana a declansat ample proteste de strada la Bucuresti si in alte orase. Protestele organizate in mare masura pe Facebook s-au indreptat, in premiera, si impotriva principalelor canale de informare traditionale, avand in vedere publicitatea masiva difuzata de acestea in favoarea proiectului minier si a tacerii lor de la inceputul protestelor.

Discutiile privind reflectarea cazului Rosia Montana la TV au ajuns in mod repetat, in ultimii ani, pe agenda CNA, insa fara rezultate notabile, pana in toamna lui 2013. La inceputul anului, discutiile pe aceasta tema de la CNA erau blocate din cauza acuzatiilor ca un membru CNA s-ar afla in conflict de interese in privinta Rosia Montana
In contextul protestelor de strada, CNA a decis, in toamna, sa intrerupa publicitatea TV pe tema Rosia Montana, o monitorizare a consiliului aratand proportiile si efectele campaniei publicitare respective. Interzicerea reclamelor legate de proiect a fost ceruta inclusiv de personalitati TV, precum Eugenia Voda, in timp ce alte statii polemizau dur sau atacau imaginea unora dintre liderii informali ai demonstratiilor.

5. Cine a tras obloanele, definitiv sau temporar, in 2013: OTV, Radio Guerrilla, Pro Sport, alte statii, ziare si reviste, distribuitori de presa

Mai multe posturi de televiziune si de radio, ziare si reviste au fost nevoite sa traga obloanele, permanent sau temporar, in 2013. Cel mai spectaculos caz este, insa, cel al OTV, post inchis in urma unei decizii CNA inca din primele zile ale anului, dar care a mai avut o zvacnire spectaculoasa in toamna. Tot anul acesta s-au inchis ziarul Pro Sport, alte ziare si reviste, agentia NewsIn si distribuitorul de presa Press Point.

Pe 22 ianuarie, ziua in care noul presedinte CNA, Laura Georgescu, primea validarea Parlamentului, forul audiovizual a decis sa retraga licenta societatii Ocram Televiziune pentru OTV, din cauza mai multor amenzi neplatite. In timp ce multa lume din piata media respira usurata in urma deciziei de inchidere a OTV, Dan Diaconescu sustinea ca aceasta a fost luata la ordin politic – mai precis, la ordinul premierului Ponta. Dan Diaconescu declansa un razboi in intante pentru a-si recapata licenta, fara rezultat, insa. Dupa alte incercari esuate de a repune pe picioare OTV conform cu legislatia romaneasca, Dan Diaconescu revine in forta in octombrie, cand anunta relansarea OTV „din Italia”. OTV-ul „italian” incepe efectiv sa emita la mijlocul lunii octombrie, intai printr-o emisie pentru romanii din Italia, dupa care apeleaza la frecventa altui post al lui Dan Diaconescu, DDTV, pentru a emite in mod ilegal in Romania. CNA sesizeaza Parchetul, iar DDTV este suspendat
In ianuarie, agentia de presa NewsIn a intrat in faliment si este anuntata inchiderea revistei „Flacara„
In martie, Intact inchide revista economica Income Magazine, iar Jurnalul National ramane pe piata „la minima rezistenta”. In cazul Jurnalul, un grup de angajati nemultumiti de neplata salariilor au lansat, chiar, un blog de protest
Tot anul acesta CNA a retras licenta Zeus TV, a posturilor de filme detinute de Realitatea Media si a Dolce Movie Fun, a postului Money.ro TV
CNA a luat si decizii de retragere a unor licente care au fost suspendate, insa, in urma unor decizii ale instantei. Asa s-a intamplat cu licenta Click FM, care a fost retrasa printr-o decizie respinsa in instanta, complicand calculele CNA pentru concursul de frecvente radio din toamna. La fel si in cazul Giga TV, postul omului de afaceri Gheorghe Stefan, care si-a recapatat licenta in scurt timp.
Realitatea Media starneste nemultumirea CNA in urma unei decizii de a scoate, in mod ilegal, la licitatie licentele Radio Guerrilla. Ca urmare, Radio Guerrilla a ramas, in septembrie, fara licente, insa verdictul Consiliului a fost contestat in instante de Realitatea Media, ceea ce a complicat atat concursul pentru frecventele ocupate pana acum de Guerrilla, cat si incercarea echipei acestui post de radio de a-l recapata prin participarea la concurs.
In octombrie, Mediafax Group inchide revista Pro TV Magazin, masura urmata, dupa cateva saptamani, de inchiderea editiei tiparite a ziarului Pro Sport, unul dintre cele doua titluri principale de ziare sportive din Romania.
O alta lovitura pentru piata presei scrise a fost intrarea in insolventa a distribuitorului Hiparion Distribution, la inceputul anului, urmata in toamna de intrarea in insolventa a Press Point, ultimul dintr-o lunga serie de mostenitori ratati ai defunctului Rodipet.

6. Fuziunile si achizitiile anului in media si publicitate, mutari de cadre si iesiri din scena. Plecarea lui Adrian Sarbu de la conducerea CME

Vanzarea Prima TV, tranzactia Burda-Sanoma, procesele legate de proprietatea companiei Realitatea Media, negocierile suspendate prin care Ringier incerca sa preia Gazeta Sporturilor, preluarea de catre conglomeratul Publicis Groupe a actionariatului majoritar in mai multe agentii de publicitate si vanzarea unor actori importanti pe piata publicitatii outdoor au fost principalele momente ce au marcat piata, in materie de fuziuni si achizitii. Toate au implicat jucatori straini de pe piata locala, care au decis sa se retraga, sa se reorganizeze sau, dimpotriva, sa se extinda. Poate cel mai important, insa, a fost unul extern si afecteaza liderul pietei locale de media, Pro TV.

In aprilie, compania CME, care in Romania detine televiziunile grupului Pro TV, a anuntat prelungirea contractului lui Adrian Sarbu in functia de CEO, pana in 2016. Dupa doua luni, Comisia Europeana a dat unda verde achizitiei CME de catre conglomeratul american Time Warner, intrat de mai multi ani ca actionar minoritar in grupul activ pe pietele central si est-europene. Dupa inca doua luni, Adrian Sarbu a demisionat de la conducerea CME. In septembrie, Time Warner plasa doi directori executivi in locul lui Sarbu, iar schimbarile s-au tinut, de atunci, lant. In Romania, ele au culminat cu schimbarea directorului general Pro TV, Anca Budinschi fiind inlocuita de lituanianul Aleksander Cesanvicius, urmand plecarea sefului vanzarilor de publicitate CME, Ciprian Stancu. In octombrie, pe fondul scaderii continue a performantelor economice ale CME, noii sefi anuntau ca aceasta companie ar risca sa intre in incapacitate de plata in absenta unei finantari suplimentare si isi manifestau interesul sa vanda, chiar, unele active non-TV (in Romania, Pro TV este activ si pe piata radio).
Tot pe piata TV-radio, cea mai importanta tranzactie locala a fost vanzarea postului Prima TV, care in decembrie a fost preluat de omul de afaceri Cristian Burci, fondatorul acestei televiziuni si din 2012 proprietarul ziarului Adevarul, de la grupul german ProSiebenSat.1. ProSieben a vandut, totodata, si operatiunile sale de radio, precum si postul Kiss TV catre compania elena Antenna Group. Presa si mai multi sefi de companii media au scris, in lunile anterioare, ca de preluarea Prima ar fi fost interesata si RCS&RDS.
Batalia pentru Realitatea TV, soldata inclusiv cu declansarea urmaririi penale impotriva Realitatea Media, a fost urmarita de pe margine, pe parcursul anului, de Sorin Ovidiu Vantu. Pana cand acesta a iesit, in noiembrie, in presa cu declaratia ca ar fi redevenit actionar majoritar la Realitatea TV, complicand si mai tare itele proprietatii asupra postului aflat in insolventa.
O alta tranzactie iminenta a fost, in toamna, preluarea ziarului Gazeta Sporturilor de catre Ringier. Grupul elvetian a intrerupt, insa, negocierile din cauza faptului ca sefii Intact au cerut un pret mai mare decat cel convenit, dupa anuntul inchiderii ziarului rival Pro Sport. Ringier ramane in continuare interesat de noi achizitii pe piata locala.
In august, Burda International a anuntat achizitia tuturor activitatilor Sanoma Hearst in Romania, dupa negocieri lansate cu multa vreme inainte.
Pe piata de publicitate, cele mai importante tranzactii au fost cele prin care conglomeratul Publicis Groupe a devenit actionar majoritar in agentiile locale Leo Burnett, Starcom, Optimedia, The Practice si iLeo, dupa ce, cu putin timp inainte, preluase si controlul asupra agentiei Zenith Romania.
Mai de impact, insa, se anunta a fi vanzarea grupului de panotaj Euromedia, liderul industriei locale de publicitate outdoor, catre un grup de investitori romani bine conectati politic. Surse din piata au vehiculat informatia ca vanzarea ar aduce liderul pietei sub influenta parlamentarului PSD Sebastian Ghita.
In online, o achizitie notabila in prima parte a anului a fost cea prin care eMag a preluat agentia de performance marketing Conversion Marketing, iar cea mai importanta fuziune a fost cea dintre agentiile Hyperactive si Senior Interactive. In toamna Mediafax Group a anuntat ca intra actionar minoritar in reteaua de afiliere 2Parale.
Miscari notabile in publicitate: Seful vanzarilor de publicitate Antena Group, Cristian Mucichescu, a parasit compania. Seful agentiei de media MEC Romania, Bogdan Prajisteanu, a parasit agentia. Fosta sefa a agentiei de PR The Practice, Gabriela Lungu, a preluat mai intai pozitia de vicepresedinte executiv pentru EMEA in cadrul retelei Weber Shandwick, devenind ulterior chief creative officer pentru EMEA in cadrul aceleiasi retele. Iar una dintre cele mai importante „miscari de cadre” avea sa se dovedeasca venirea lui Mihai Gongu de la Graffiti BBDO ca director de creatie la GMP, care avea sa atraga atentia internationala prin campania „Why don’t you come over”, realizata pentru Gandul.

7. Cum se transforma televiziunea in „continut video pe orice platforma”: YouTube in Romania, conflicte intre televiziuni si operatori, noi platforme digitale, incursiuni ale telecomului pe segmentul TV

Relatiile dintre televiziuni si operatorii telecom, tensionate de ani buni, au atins punctul de fierbere in 2013. In premiera, liderul pietei TV, Pro TV, a pus piciorul in prag si a decis sa solicite bani de la cablisti pentru a putea fi retransmis de acestia, tot Pro TV s-a angajat in conflicte deschise cu distribuitorii de satelit, YouTube s-a lansat oficial in Romania, Orange a intrat pe piata serviciilor TV, RCS tatoneaza terenul in domeniul radio.

Inca din primele zile ale lunii ianuarie 2013, compania Pro TV a anuntat ca posturile sale nu vor mai fi disponibile pentru abonatii Romtelecom/Dolce, in urma unor dispute privind preturile cerute de televiziune. Romtelecom inceteaza sa mai retransmita cele 11 canale ale Pro in grila Dolce, intr-un conflict ce se reflecta si pe piata vecina, Bulgaria. Cateva zile mai tarziu, Romtelecom si Pro TV reusesc, totusi sa ajunga la un acord, iar posturile revin in grila Dolce.
Conflictul dintre Pro TV si Romtelecom vine pe fondul amplificarii tensiunilor intre televiziuni si operatorii de cablu si satelit in ultimii ani. Acestea s-au facut auzite si in prima parte din 2013, cand CNA aproba oficial scoaterea posturilor Discovery din grila RCS, determinand reactia imediata a companiei internationale de televiziune
Disputa Pro TV-Romtelecom a aparut, totodata, pe fondul deciziei CME – grupul media international ce detine compania romaneasca de televiziune – de a creste tarifele nu doar pentru spatiul publicitar, ci si in relatia cu operaorii de cablu.
In primavara apareau primele informatii privind un proiect al grupului Intact de a intra pe piata distributiei online, printr-un nou produs, AntenaPlay.ro. Platforma a fost lansata in vara, dar – spre deosebire de prima mare astfel platforma, Pro TV, care isi protejeaza continutul prin exclusivitatea Voyo.ro – Antena nu a exclus colaborarea cu YouTube.
Pe 25 aprilie, YouTube a lansat oficial versiunea locala a platformei video, prezentata drept „o platforma pentru creatorii romani de continut, difuzori, agentii si clienti de publicitate”. YouTube a incheiat parteneriate pentru continutul mai multor televiziuni din Romania, in timp ce altele – vezi Pro TV – au decis sa-si protejeze continutul pe propriile platforme online.
Tot in primavara, Orange Romania si-a manifestat interesul sa intre pe piata retransmisiei de programe TV prin satelit, primind un aviz in acest sens pe 21 mai. Compania a anuntat, in iunie, intrarea pe piata TV prin serviciul Orange TV
In iulie, Pro TV revine in atentie cu o noua premiera: compania si-a anuntat decizia de a iesi din lista statiilor pe care cablistii sunt obligati sa le retransmita (lista „must carry”), ceea ce inseamna ca operatorii trebuie sa dea bani pentru a putea retransmite posturile acestei companii. Decizia a fost urmata de primele frictiuni intre compania TV si un alt operator de satelit, Focus Sat, tot pe seama banilor
Un alt mare actor in aceasta piata, RCS&RDS, si-a manifestat anul acesta interesul sa intre in domeniul radio prin proiectul retelei nationale Digi FM, castigand ulterior mai multe frecvente de radio generaliste, intr-un concurs organizat de CNA
La sfarsitul anului, principiul „must carry” (ce obliga operatorii de cablu sa retransmita anumite posturi, fara conditionari tehnice sau financiare), unul dintre cele mai fierbinti subiecte pe piata TV, revine in actualitate printr-o informare transmisa de Consiliul Concurentei catre CNA, in care se apreciaza ca acest principiu trebuie aplicat si la satelit (gen Dolce, Digi sau Focus Sat), nu doar la cablisti. Chestiunea fiind reglementata prin lege si decizii CNA, forul audiovizual a decis ca platformelor de satelit sa nu li se aplice nici de acum inainte principiul „must carry”.

8. Costisitoarea tragedie politica a TVR

Situatia TVR, eterna drama a pietei media si a platitorilor romani de taxe, a ramas la fel de grava in 2013. Ca si in 2012, institutia a inceput anul cu o conducere si s-a incheiat cu alta – temporara, de data aceasta, iar planul de restructurare a parut mai degraba o masca pentru manevrele conducerii si interventia politica.

Reorganizarea inceputa de conducerea Saftoiu la sfarsitul anului trecut, cu sprijinul dat de guvern prin esalonarea datoriilor, s-a manifestat la inceputul anului printr-o noua organigrama si disponibilizari substantiale. Procesul de selectie a fost contestat permanent.
In managementul TVR au loc schimbari majore, iar mana-dreapta a presedintelui-director general Claudiu Satfoiu, Cristian Zgabercea, devine al doilea sef al institutiei.
In paralel cu reducerile de personal, conducerea TVR intra in noi controverse legate de afaceri dubioase si costisitoare cu filme si de imprumutul a zeci de milioane de euro de la banci. Intre timp, TVR anunta oficial ca a terminat 2012 cu un deficit de 146,8 milioane de lei si datorii de peste 600 de milioane de lei
Pe tot parcursul anului, TVR e tinta criticilor si dezvaluirilor de presa pentru prestatia realizatorilor sai si a conducerii in relatia cu diversi oameni de afaceri, cu politicieni, cu guvernul Ponta si pentru cheltuieli majore si greu de justificat. Vezi, intre altele, cazul achizitiei a 140 de masini, imaginea creata urmaritului penal Ioan Niculae, scandalurile cu emisiunile costisitoare din perioada estivala si cu cea realizata de Hi-Q, cu participarea parlamentarului PSD Mihai Sturzu, propunerea esuata ca seful stirilor Claudiu Lucaci sa fie delegat consul la New York, disparitia primei stiri online despre plagiatul lui Ponta, suspiciunile ca s-ar derula aranjamente obscure de afaceri cu trustul Intact, bani pentru fotbalul din umbra USL, lansarea grilei de toamna printr-un „mega eveniment” ignorat de telespectatori, obligarea TVR de a transmite live din Parlament, cazul „oii Pufulica” si cel al colindului antisemit
Suspiciunile din vara legate de o apropiere a TVR de interesele de afaceri sau de alta natura ale lui Dan Voiculescu/Intact au reaparut in toamna, alimentate de presedintele Traian Basescu, dar si de parteneriatul incheiat de Claudiu Saftoiu cu ministrul Daniel Constantin, prin care TVR 3 e pus la dispozitia Ministerului Agriculturii.
Pe 10 decembrie, in Parlament fiind iminenta demiterea Consiliului de Administratie prin respingerea raportului de activitate, Claudiu Saftoiu isi da demisia. Parlamentarii decid, oricum, sa respinga raportul si sa demita conducerea TVR. O prima tentativa de a numi un interimar, in persoana lui Rares Bogdan, esueaza pe fondul tensiunilor din USL. In cele din urma, este votat director interimar Stelian Tanase
Inainte de Craciun apare o informatie ce sugereaza directia TVR in 2014: Sefii TVR si SRR vor fi cooptati in comitetul de organizare a Anului Brancoveanu 2014, sub patronajul premierului Ponta