Sari direct la conținut

Reuniunea NATO de la București. Aliații au adoptat o declarație în cinci puncte / Mesaje de unitate între aliați și solidaritate cu Ucraina / Kuleba cere grăbirea livrărilor de armament și de logistică energetică

HotNews.ro
Reuniunea miniștrilor de externe NATO - București, 2022, Foto: Presidency.ro
Reuniunea miniștrilor de externe NATO - București, 2022, Foto: Presidency.ro

Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO a început marți la București, fiind al doilea eveniment la nivel înalt organizat de țara noastră după summitul din 2008.

HotNews.ro a transmis livetext principalele momente ale reuniunii:

20:25Medvedev avertizează NATO cu privire la aprovizionarea Ucrainei cu sisteme Patriot: „Vor deveni imediat țintă”

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a avertizat marți NATO să nu furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antirachetă Patriot și a calificat alianța drept o „entitate criminală”, potrivit Reuters.

19:00Ungaria a blocat reuniunea Comisiei NATO-Ucraina și la summitul de la București. Szijjártó: „Nu este nimic nou sau surprinzător în ce ne privește”

18:50Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg:

  • Forțele ucrainene au făcut progrese semnificative, în același timp mari părți din Ucraina rămân sub ocupație, iar forțele Rusiei încă păstrează trupe numeroase.
  • Războiul brutal al Rusiei și al președintelui Putin încearcă să facă din iarnă o armă, o armă prin care poporul ucrainean să înghețe.
  • Reuniunea noastră din București transmite un mesaj de unitate și de un efort susținut de a sprijini Ucraina. Oricât va dura, nu dăm înapoi.
  • Azi aliații au promis noi ajutoare pentru Ucraina, inclusiv ajutor non-letal precum combustibil și generatoare, să ajute Ucraina să facă față loviturilor rusești împotriva infrastructurii energetice.
  • Sprijinul practic și politic al NATO va continua acum și pe termen lung.
  • În ședință am abordat și aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Le recunoaștem și le respectăm, dar acum focusul este pe ajutorarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești.

De ce nu poate trimite NATO sisteme Patriot în Ucraina?

  • Unul din motivele importante pentru care domnul Kuleba e aici este ca să discutăm nevoile urgente și diferitele nevoi concrete pe care Ucraina le prezintă aliaților. Acest dialog ne-a permis să sporim ajutorul aliaților la un nivel fără precedent, atât ca tipul de ajutor militar, cât și din punct de vedere al cantității. E important să ne întâlnim și să trecem prin lista de lucruri concret.
  • Ține și de trimiterea de sisteme noi, precum Patriot. Există o astfel de discuție în curs. Dar ține la fel de mult și de modul în care ne asigurăm că toate sistemele pe care le-am trimis deja sunt funcționale și sunt eficiente. Și pentru a face asta trebuie să putem să sprijinim și cu piese de schimb pentru operațiunile de mentenanță, dar și muniție. E una din provocările actuale. Spre exemplul sistemul NASAMS trimis deja Ucrainei sau sistemul IRIS-T, nu doar că le-am trimis, dar ne asigurăm că putem sprijini și cu piese de schimb, și cu muniție să poată opera eficient. Discutăm deci despre o gamă variată de sisteme adiționale, dar ne adresăm cu urgență și nevoilor ca actualele sisteme să funcționeze.
  • Focusul acum este să sprijinim de urgență, atât ca să se apere, dar și să poată fi reparată infrastructura energetică. Dar discutăm și cum să extindem parteneriatul nostru politic.
  • Mărim și sprijinul practic, cu combustibil, cu generatoare, cu îmbrăcăminte, cu sisteme de bruiat dronele.

Despre un potențial plan de pace în Ucraina:

  • Cred că mesajul principal este că o pace de lungă durată trebuie să fie una justă. Nu poate izbândi o astfel de pace dacă înflorește și autocrația.
  • Din acest motiv toată lumea vrea pace, dar ca să obții o astfel de pace trebuii să te asiguri că agresorul nu câștigă. Acesta e un război de agresiune, o invazie și cu atacuri continue asupra civililor.
  • Majoritatea războaielor se termină la masa negocierii, probabil și acesta va fi la fel. Dar știm că discuția de la masă e direct legată de situația de pe front. Cel mai bun mod de a obșțne o pace stabilă e să sprijinim militar Ucraina. Așa poate înțelege Putin că nu poate obține victoriile sale pe câmpul de luptă.

Faptul că Turcia s-ar opune la sporirea securității NATO la Marea Neagră:

  • Toți aliații au căzut de acord pe această sporire a siguranței în marea Neagră, încă din 2014. Atât la sol, cât și cu forțe aeriene.
  • Când am realizat că Rusia planifică o invazie la scară largă, am sporit prezența noastră în Marea Neagră. Am văzut la baza de la Kogălniceanu cum aliații au sporit trupele. Am mărit prezența noastră militară cu un grup de luptă, și aici și în Bulgaria. Am luat decizii importante – cu toți aliații – la summitul de la Madrid să mărim forțele și numărul de echipamente prepoziționate.

Despre discuția despre poziționarea de echipamente suplimentare și problema logisticii:

  • Avem planuri puse la punct, cum să apărăm toți aliații. Astfel de planuri au fost activate la momentul invaziei, asta a dus la sporirea prezenței NATO – forțe aeriene, forțe navale, forțe la sol. SACEUR (comandantul militar NATO) are autoritatea să mute trupe după cum e necesar.
  • Le analizăm mereu și dezvoltăm aceste planuri și schimbăm pe parcurs cupă cum e nevoie – unde mutăm militari, unde prepoziționăm echipamente.

Cum poate ajuta NATO Republica Moldova pe partea de securitate:

  • Recent m-am întâlnit cu Maia Sandu și am discutat pe larg despre modul cum putem extinde parteneriatul, respectând statutul neutru al țării și al faptului că nu este o țară care aspira la aderarea la NATO.
  • Moldova fiind așa aproape de Război a suferit mult, iar cea mai durabilă cale pentru a se termina totul ar fi ca președintele Putin să sfârșească agresiunea. Acest război are ramificații pe tot globul.

Declarația adoptată de NATO la București

18:45Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli, iar orice atac împotriva aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns solidar și hotărât, se arată îndeclarația şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, reuniți la București.

18:19Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, va susține o conferință de presă după finalizarea primelor discuții din cadrul ministerialei NATO de la Palatul Parlamentului. Conferința este programată în jurul orei 18.30.

17:30Jens Stoltenberg și ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba fac declarații.

Jens Stoltenberg:

  • Mesajul de la întâlnire este că NATO și partenerii vor continua să ajute Ucraina, vom sta alături oricât ar dura. Am realizat că este extrem de important ca Putin să nu câștige în Ucraina. Ar fi o tragedie pentru Ucraina, dar ar fi o vulnerabilitate pentru întreg globul.
  • Aliații au căzut de acord să lucreze mai îndeaproape cu Ucraina. Avansul Ucrainei se datorează bravilor săpi soldați, dar am văzut că ajutorul aliaților a făcut o diferență.

Dmytro Kuleba:

  • Ultima oară când am fost la o astfel de întâlnire am cerut „arme, arme, arme”. Multe s-au schimbat de atunci și ați văzut cât a contat, cât am putut să le valorificăm. Vreau să vă mulțumesc pentru că ați livrat armele necesare Ucrainei.
  • Azi am alte trei cuvinte: „Rapid, rapid, rapid”. Apreciem ce ați făcut, dar războiul continuă. Am dovedit că putem bate Rusia, dar deciziile privind armele și producția de noi arme trebuie luate mai rapid, la fel și livrările trebuiesc grăbite. Asta discutăm, cum să grăbim totul.
  • Acum și energia e la fel de importantă ca ajutorul militar. Transformatoare, generatoare și alte echipamente sunt foarte importante.
  • Avem nevoie de apărare antiaeriană – sisteme IRIS-T, Patriot, Hawk – și avem nevoie și de transformatoare și generatoare.

15:46În jurul orei 16.30, miniștrii de externe NATO vor participa la o ședință care aniversează 20 de ani de la Summitul NATO din Praga, evenimentul care a avut loc pe 21 noiembrie 2002 și când România a primit oficial invitația de aderare la alianța Nord-Atlantică, alături de alte șase țări central și est-europene.

Iohannis: Această reuniune va fi o etapă importantă pentru consolidarea securității euro-atlantice

14:55S-a terminat partea publică a summit-ului, încep lucrările ministerialei.

14:49Klaus Iohannis, declarații în deschiderea reuniunii NATO de la București:

  • Prezența dumneavoastră pe Flancul Estic al NATO, în apropierea țărmului Mării Negre, este extrem de relevantă și de oportună. Aceasta transmite un mesaj puternic de unitate aliată, solidaritate și angajament strategic. De asemenea, aceasta arată că valorile libertății și ale păcii rămân fundamentale pentru Alianța noastră.
  • De la momentul aderării la NATO, România a fost un aliat responsabil și activ, devotat principiilor Alianței. Am fost un contribuitor implicat în misiunile și operațiunile NATO, precum și un promotor și furnizor neclintit de securitate și stabilitate în regiunea noastră, și nu numai.
  • România este mândră să găzduiască, pentru a doua oară, un eveniment NATO la nivel înalt, după Summitul din 2008. Aceasta este prima reuniune ministerială de externe pe care o găzduim și prima întrunire NATO găzduită de un stat aliat de pe Flancul Estic după declanșarea războiului împotriva Ucrainei.
  • Agenda acestei reuniuni abordează cele mai urgente și mai relevante subiecte actuale pentru NATO și pentru securitatea noastră colectivă. Într-adevăr, în ultimele nouă luni, războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a avut implicații profunde pentru securitatea europeană și euroatlantică, provocând suferințe imense poporului ucrainean, afectând economiile statelor și cauzând o criză alimentară și energetică globală.
  • Drept răspuns, Alianța noastră și aliații au adoptat o poziție fermă și unitară. De asemenea, am adoptat decizii istorice pentru consolidarea, fără precedent, a descurajării și apărării noastre, pentru a ajuta Ucraina să se apere și pentru a-i sprijini pe partenerii noștri cei mai vulnerabili să își crească reziliența.
  • În acest context, apreciez faptul că Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina au fost invitate să ni se alăture în cadrul unei sesiuni a acestei reuniuni ministeriale, și că domnul ministru Kuleba va participa, de asemenea, la reuniune în cursul acestei seri.
  • Doresc să subliniez că este pentru prima dată când Republica Moldova participă la o reuniune ministerială a NATO și suntem bucuroși că această premieră are loc la București.
  • Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoștință a României către toți aliații care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru.
  • Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică – așa cum este deja prevăzut în Noul Concept Strategic. Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenție evoluțiile și să promovăm o abordare și mai strategică în regiune.
  • În același timp, România rămâne un susținător puternic al Politicii Ușilor Deschise. Suntem încrezători că Finlanda și Suedia, aflate astăzi ca invitate la masa noastră, vor deveni membre în curând. Totodată, credem că ușa NATO trebuie să rămână deschisă în viitor și altor parteneri, inclusiv Ucraina și Georgia, așa cum a fost decis la Summitul de la București, în 2008, chiar în această clădire.
  • Sunt încrezător că această ministerială va fi o etapă importantă în consolidarea zonei euroatlantice de securitate și stabilitate, în beneficiul tuturor cetățenilor noștri.

14:47Jens Stoltenberg deschide reuniunea:

  • Vă mulțumesc pentru că ați găzduit această întâlnire, într-un moment cu multe provocări, precum războiul din Ucraina
  • Susținerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Strategia Rusiei este să lase Ucraina în frig
  • Noi vom continua să facem tot ce putem pentru a apăra fiecare centimetru de stat aliat

14:25 În aceste momente, miniștrii de externe ai NATO fac fotografiile oficiale cu secretarul general Jens Stoltenberg și cu ministrul român de externe Bogdan Aurescu, în calitate de gazdă.

Sursă foto: NATO / vladcatana.com

Blinken: Principiul fundamental este că suntem împreună și acționăm unit

14:16 Hadja Lahbib, ministrul de externe al Belgiei:

  • Este un momentul foarte important aici la București. Războiul Rusiei în Ucraina a intrat într-o etapă dramatică, acum iarna când Putin țintește infrastructura civilă. om discuta cum să intrăm într-un dialog mai adânc cu Ucraina, cum să susținem într-o manieră foarte practică Ucraina. Belgia susține puternic Ucraina
  • Vom găsi noi moduri de a susține Ucraina până la finalul războiului, un război pe care Ucraina trebuie să-l câștige.

14:14Melanie Joly, ministrul de externe din Canada:

  • Canada e aici împreună cu toți aliații ca să fie clar că avem o cale înainte, că vom susține Ucraina pe parcursul acestei ierne grele. Știm că Rusia țintește infrastructura civilă, avem îngrijorări și vom discuta pe această temă și la ședința G7 de după reuniunea de azi.
  • Noi am anunțat noi fonduri pentru Ucraina și vom ajuta în continuare.

13:50 Secretarul de stat american Antony Blinken:

  • Întâlnirea de acum e la un moment oportun și într-un loc simbolic. NATO e mai puternică acum ca niciodată. E și meritul secretarului general Stoltenberg.
  • Vom reafirma susținerea noastră pentru Ucraina, și sprijinul pentru a întări alianța noastră.
  • Vom avea doi noi membri cu noi – Suedia și Finlanda – și vom face față împreună, uniți. Acesta este cel mai mare atu al NATO
  • Principiul fundamental este că suntem împreună și acționăm unit.

Jens Stoltenberg, către Antony Blinken, la primirea din Palatul Parlamentului

  • Ne întâlnim în România, un vecin al Ucrainei unde are loc un război, unde Putin pierde, dar lansează atacuri cu brutalitate și face din iarnă o armă împotriva poporului ucrainean.
  • Trebuie să fim solidari și să susținem Ucraina. E în interesul nostru legitim ca Putin să nu câștige.

Sursă foto: NATO

13:44 Jose Manuel Albares Bueno, ministrul de externe al Spaniei:

  • Sunt momente dificile în care Rusia vrea să transforme iarna într-o nouă armă, pe spatele civililor care să sufere. Ne vom afla în fața unui nou dezastru umanitar. Trebuie să găsim un răspuns la situația umanitară, energetică și de securitate. De aici trebuie să ieșim cu o decizie și să transmitem un mesaj către toți prietenii și aliații noștri din lume.
  • Vin aici să reîmprospătez vocea Spaniei pentru unitatea alianței.

13:42Reuniunea de la București a stârnit un interes major pentru presa străină, transmite corespondentul HotNews.ro aflat la fața locului. Sute de jurnaliști străini sunt la Palatul Parlamentului, unde are loc întâlnirea ministerială – reporteri din toate țările alianței, dar și din țările partenere precum Ucraina, Republica Moldova sau Georgia.

Ministrul ceh de Externe: Există îngrijorări privind stocurile de armament de acasă, în condițiile livrării de armament în Ucraina

13:40James Cleverly, ministrul de externe al Marii Britanii:

  • E un moment incredibil de important. Săptămâna trecută am fost la Kiev când tocmai fusese băgat în întuneric după atacurile lui Putin. Asta ne amintește cât de important e ajutorul nostru, al NATO. Vom discuta azi despre acest ajutor, dar și despre viitorul NATO și despre țările care vor adera în viitor.
  • NATO e o alianță robustă de prieteni, capabilă să reziste la orice vine împotriva noastră.
  • Am văzut cum Putin a făcut din resursele de energie o armă, iar acum e clar că încearcă să subjuge Ucraina prin această campanie de atacuri la adresa infrastructurii energetice

13:25Jan Lipavsky, ministrul de externe al Cehiei:

  • Mă bucur că această întâlnire are loc în București, e un loc simbolic. Trebuie să arătăm putere și determinare, nu putem lăsa Ucraina singură, trebuie să venim în ajutor.
  • Trebuie să găsim o nouă abordare pentru viitoarea aderare a Ucrainei la NATO, o aderare pe care eu o susțin.
  • Există îngrijorări privind stocurile de armament de acasă, în condițiile livrării de armamente și echipamente în Ucraina. Cred că NATO joacă un rol pentru discutarea acestei probleme.

Șeful NATO: Nu e vorba doar de a trimite mai multe arme Ucrainei, trebuie să ne asigurăm că ele pot fi folosite

12:18 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declarații de presă înaintea reuniunii care va începe la Parlament la ora 14.30:

  • Ceea ce am observat de la invazia brutală a preşedintelui Putin asupra Ucrainei este că el eşuează în acest plan. Răspunde cu şi mai multă brutalitate, atacând infrastructura de gaz, liniile electrice şi încercând să îi priveze pe ucraineni de utilităţi fundamentale: apă, electricitate, lumină şi încălzire.
  • De aceea, trebuie să sprijinim Ucraina, pentru că ceea ce vedem în momentul de faţă este faptul că preşedintele Putin încearcă să folosească iarna ca o armă de război, lucru care provoacă o suferinţă extremă poporului ucrainean.
  • Aliaţii NATO furnizează ajutor fără precedent şi vor continua să facă asta, inclusiv pentru reconstruirea infrastructurii de gaz şi infrastructurii electrice. Vom continua să distribuim, de asemenea, elemente de apărare antiaeriană solide
  • În această seară ne vom întâlni cu ministrul ucrainean de Externe
  • Va fi o întâlnire a miniștrilor de Externe foarte importantă și mulțumim României

Nu se mișcă prea încet aliații NATO în privința ajutorului pentru reconstruirea infrastructurii Ucrainei?

  • Aliații NATO au livrat resurse critice Ucrainei, precum generatoare, iar aliații ajută în moduri diferite la refacerea infrastructurii distruse
  • Sunt efecte uriașe ale atacurilor
  • Nu uitaţi că ucrainenii nu reuşesc să distrugă în totalitate rachete şi proiectile ce atacă infrastructura energetică şi cele care au reuşit să treacă de apărarea ucraineană au distrus infrastructura
  • E dureros să vedem distrugerile provocate de ruși și tocmai din acest motiv trebuie să facem mai mut
  • Mă aștept ca mesajul aliaților la această întâlnire va fi că trebuie să facem mai mult, inclusiv prin a livra mai multe sisteme aeriene, muniție și piese de schimb
  • Nu e vorba doar de a trimite mai multe arme Ucrainei, trebuie să ne asigurăm că ele pot fi folosite pentru a distruge rachetele Rusiei
  • Acest război nu trebuie să escaladeze dincolo de granițele Ucrainei. Sunt multe țări NATO care vor ajuta Republica Moldova

Există riscul unui al doilea val de migranți din Ucraina?

  • Evident că trebuie să fim pregătiți. E un război brutal, un atac deliberat asupra infrastructurii de apă, gaz, electricitate
  • Sunt absolut sigur că Putin nu va avea succes. Ucraina nu va pleca capul și va lupta cu toată puterea asupra atacurilor infrastructurii critice
  • E foarte clar – Putin nu trebuie să câștige, ar fi un pericol la nivel gobal

…………………………

Miza României la reuniunea NATO de la București

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care va prezida lucrările, a sosit cu o zi înainte în România, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

În plin război la granițele țării noastre și ale NATO, România are ca obiectiv clar în acest context de securitate implementarea cât mai rapidă a măsurilor de întărire a Flancului Estic al Alianței, în special la Marea Neagră.

În întâlnirile cu Stoltenberg din preziua summitului, dar și în cadrul reuniunii liderilor de la Munchen, al doilea mare eveniment care se desfășoară în aceste zile la București, atât președintele Klaus Iohannis, cât și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au transmis mesaje concrete în această direcție.

„Este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe Flancul Estic. Acest lucru l-am spus demult, de la început, ca să fiu foarte specific, și chiar astăzi, cu domnul Secretar General, am discutat aceste chestiuni. După părerea mea, este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu este suficient. În plus, pentru a putea reprezenta o descurajare și apărare solidă, este nevoie de echipamente, mai exact de echipamente pre-poziționate. Despre aceste lucruri am discutat, și despre creșterea prezenței, și despre pre-poziționarea de echipamente, la Summitul de la Madrid, însă este nevoie de concretizarea acestor decizii. La Madrid, decizia a fost mai degrabă generică, toată lumea a fost de acord că asta trebuie făcut, dar acum doresc, cel puțin asta a fost partea mea, doresc să trecem la fapte. În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, ca, în cazul unui atac, să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment și să fim atunci luați prin surprindere”, a declarat Iohannis , în conferința de presă comună cu secretarul general al NATO.

„Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră”, a transmis și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. El a precizat că reuniunea NATO de la București „este o recunoaştere a rolului strategic al României în Marea Neagră”.

Stoltenberg: O victorie a lui Putin ar fi o tragedie pentru Ucraina, iar lumea întreagă „va deveni un loc mai periculos”

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO, care va avea loc marţi şi miercuri la Bucureşti, este „oportunitatea de a repeta un mesaj clar din partea aliaţilor, inclusiv România, că susţinem Ucraina, susţinem dreptul lor de a se apăra şi trebuie să continuăm să acordăm sprijin atât militar cât şi umanitar şi internaţional”, a declarat Jens Stoltenberg.

Războiul probabil se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul negocierilor depinde în totalitate de situaţia de pe câmpul de luptă, a susținut secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg a subliniat că o victorie a preşedintelui rus, Vladimir Putin, ar reprezenta „o tragedie” pentru Ucraina, dar şi pentru lumea întreagă.

„În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, războaiele sunt greu de prevăzut. Am văzut că preşedintele Putin a făcut o mare greşeală strategică. A subestimat puterea, forţa poporului, dar şi a armatei, şi nivelului politic din Ucraina. A crezut că poate să preia controlul întregii ţări în doar câteva zile, după care trupele ruse au fost respinse din Kiev, apoi din Harkov, apoi din Herson. Sarcina noastră este să sprijinim Ucraina, pentru că ştim că singura modalitate de a obţine un rezultat pozitiv este să întărim capacitatea lor de luptă. La un moment sau altul, războiul probabil că se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul negocierilor depinde în totalitate de situaţia de pe câmpul de luptă”, a spus el.

Jens Stoltenberg a subliniat susţinerea NATO pentru Ucraina, avertizând că în cazul unei victorii a lui Vladimir Putin lumea întreagă „va deveni un loc mai periculos”, prin mesajul transmis şi altor lideri autoritari. „Sprijinim aşadar Ucraina şi pentru că ştim că ar fi o tragedie pentru poporul ucrainean dacă ar câştiga Putin. Dar şi lumea întreagă va deveni un loc mai periculos, pentru că mesajul va fi, către toţi liderii autoritari, că prin uz de forţă, legiferat în ţara respectivă, se pot atinge nişte obiective. Vom fi deci într-o lume mai periculoasă şi vom fi mai vulnerabili. Nu putem da înapoi acum”, a mai spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Agenda ministerialei NATO de la București

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, va prezida reuniunea miniştrilor de Externe ai Alianței Nord Atlantice, care începe marți la ora 14.00, la București. De asemenea, secretarul de stat Antony J. Blinken se va afla în România, în perioada 28 – 30 noiembrie, pentru a participa la Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO.

La Reuniunea de la Bucureşti vor participa și miniştrii de Externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie.

Reuniunea de la Bucureşti se va concentra pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, punerea în aplicare a noului concept strategic al NATO, securitatea energetică, protecţia infrastructurii critice şi eforturile NATO de a construi capacitatea şi de a consolida rezilienţa în Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Miniștrii de externe ai statelor NATO vor reitera unitatea statelor aliate pentru adaptarea Alianței la noile realități în care Rusia reprezintă cel mai important risc la adresa securității euroatlantice, așa cum a fost definit în noul concept strategig adoptat la Madrid.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro